Sfințită în 1909, Biserica „Sfântul Nicolae” – Rusă din Capitală și-a serbat duminică, 13 decembrie, centenarul, informează cotidianul „Ziarul Lumina”. Dimineață s-a săvârșit Sfânta Liturghie, iar după-amiază s-a ținut un simpozion dedicat evenimentului. Ziua s-a încheiat cu tradiționalul marș al colindătorilor.
Paraclisul studențesc de la Piața Universității a fost plin, duminică, de foști, dar și actuali studenți și membri ai Asociației Studenților Creștini din România (ASCOR). Chiar și printre cei 11 slujitori erau foști studenți, apropiați ai Bisericii „Sfântul Nicolae” și ucenici ai părintelui Vasile Gavriilă, parohul bisericii.
După ora 16:00, în Aula Magna a Facultății de Drept, au fost invitați la simpozionul dedicat celor 100 de ani de existență, în mijlocul Bucureștiului, a Bisericii „Sfântul Nicolae” – Rusă. În deschidere, pr. cons. Gheorghe Holbea a transmis binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. Apoi a vorbit despre comuniunea și familia, care s-a născut în acest paraclis universitar, aspect vizibil pentru cei care au contact cu comunitatea de aici.
A urmat acad. Florin Constantiniu, profesor de istorie, care a vorbit despre momentele petrecute în 1989, ecoul lor în zilele noastre, despre ce au așteptat românii de la aceste evenimente și ce s-a realizat. Studenții, a mai spus acesta, constituie, întâi de toate, un segment social cu totul special, având o capacitate, o forță și o putere deosebită. În plus, a arătat acad. Florin Constantiniu, au trei motive pentru a fi conștienți de ceea ce reprezintă ei: în primul rând, se bucură de libertate, în al doilea rând, sunt oameni instruiți și, în al treilea rând, sunt oameni care cred în Dumnezeu, fiind călăuziți de credință, lucru care îi unește, dându-le putere. Mesajul academicianului a fost și un semnal de alarmă în fața modernismului rău înțeles, a kitschului, care nu se ridică la standardul vieții studentului.
„Unul din bunurile câștigate de studenți, a spus ultimul vorbitor, pr. Vasile Gavriilă, după 1990, este tocmai Biserica «Sfântul Nicolae» – Rusă și toate paraclisele universitare din România. Am vrut să conștientizăm că dumnezeiasca Liturghie a adunat studenți de la diferite facultăți, că la întâlnirea dintre liturghie, știință, cultură s-a născut un mod de viață, pe care noi îl putem numi filocalic, adică de a trăi după învățătura Părinților Bisericii. În biserica aceasta, oamenii s-au învățat să citească Sfânta Scriptură, Patericul, Filocalia și toată literatura teologică”.
În cadrul simpozionului au fost aduse mărturii și de către foștii studenți, care au trecut prin această biserică, care, astăzi, sunt în diferite locuri și funcții din România. Cei prezenți au vizionat și o parte din filmul închinat serbării celor 500 de ani de la trecerea la Domnul a Voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt, care a avut loc în anul 2004, la care a avut un aport deosebit și ASCOR-ul. Momentul aniversar s-a încheiat cu un program artistic susținut de formația vocal-instrumentală de muzică veche „Anton Pann”, urmată de grupul psaltic al Bisericii „Sfântul Nicolae” – Rusă.
Biserica „Sfântul Nicolae” – Rusă a fost construită între anii 1905 -1909 din inițiativa ambasadorului rus Ghiers pentru personalul ambasadei ruse și pentru credincioșii ruși din Capitală, fiind închinată Sfântului Nicolae, după numele țarului Nicolae al II-lea al Rusiei. Sfințită la 25 noiembrie 1909, biserica a rămas sub jurisdicția Patriarhiei Ruse până în 1934, când Nicolae Titulescu, la acea dată șef al diplomației române, obține acordul ca ea să fie cedată spre administrare Universității din București. La 5 mai 1947, lăcașul revine sub jurisdicția Moscovei până în 1957, când intră din nou în proprietatea BOR, având statut de biserică de enorie.
Ziua s-a încheiat cu tradiționalul marș al colindătorilor, numai că anul acesta nu s-a desfășurat între Piața Romană și Piața Unirii, așa cum se face din 1991, ci a pornit din fața Facultății de Drept, a urcat pe Bd. Mhail Kogălniceanu, Bd. Regina Elisabeta, apoi, participanții au făcut stânga, pe Calea Victoriei, oprindu-se în fața Bisericii Kretzulescu, din Piața Revoluției. Aici, colindătorii s-au rugat pentru eroii neamului. Până anul trecut, momentele de rugăciune de pomenire pentru eroi s-au ținut la crucile din Piața Universității. „Marșul colindătorilor este comuniunea studenților cu înaintașii, cu studenții care au murit pentru libertate, pentru roadele jertfei lor, pe care aceștia le culeg astăzi. Ei simt să își manifeste comuniunea aceasta prin rugăciune pentru ei, printr-o lumânare aprinsă lor și prin aceste colinde, dragi nouă, românilor”, a mai spus duhovnicul studenților. (diac. G. ANICULOAIE)
