In calendarul Bisericii Ortodoxe Romane sunt pomeniti astazi Sfintii Ioan Casian si Gherman – marturisitori ai Ortodoxiei in Europa. Traitori in secolele IV – V, cei doi sfinti sunt originari din provincia Scythia Minor, actuala Dobroge. Mai multe detalii despre viata acestor sfinti am aflat de la pr. prof. acad. dr. Mircea Pacurariu, de la Facultatea de Teologie Ortodoxa ‘Andrei Saguna’ din Sibiu: ‘Ioan Casian, dupa parerea teologilor care au cercetat viata lui, s-a nascut undeva in centrul Dobrogei de astazi, in jurul anului 360. Impreuna cu prietenul sau din copilarie, Gherman, au trait intr-o manastire din apropierea locului natal, dupa ce au facut amandoi studii la scolile cele mai cunoscute din metropola provinciei de la Tomis, iar dupa cativa ani de viata retrasa au plecat la Constantinopol, de acolo s-au indreptat spre Tara Sfanta, unde au trait cativa ani intr-o manastire de langa Betleem. Au plecat in pustiurile Egiptului unde, de asemenea, au trait mai multi ani, s-au reintors in Constantinopol, oras in care pastorea in vremea aceea marele Sf. Ioan Gura de Aur, care l-a si hirotonit pe Gherman intru preot, iar pe Casian intru diacon. Dusmaniile fata de marele parinte bisericesc care a fost Sf. Ioan Gura de Aur erau foarte puternice si insasi imparateasa Eudoxia a contribuit la o hotarare nedreapta care s-a luat atunci, si anume aceea ca Sf. Ioan Gura de Aur sa fie indepartat din scaunul sau de arhipastor si exilat undeva in Caucazul de astazi. Cu toate acestea, s-a format o delegatie de teologi care a plecat la Roma, pentru ca acolo sa ceara si sprijinul papei Inocentiu I pentru marele parinte bisericesc exilat. Din delegatia respectiva au facut parte si cei doi calugari – Ioan Casian si Gherman – insa papa Inocentiu nu a putut sa ajute cu nimic pe Sf. Ioan Gura de Aur, murind in anul 407. Ei au ramas in continuare la Roma, unde Casian a fost hirotonit preot. In jurul anului 415, Ioan Casian pleaca singur in sudul Galiei, in sudul Frantei de astazi, unde se stabileste in orasul Marsillia. Nu se mai face nici o amintire despre Gherman, fiindca el murise probabil inainte de anul 415, la Roma. La Marsillia, Sf. Ioan Casian trece la cele vesnice in anul 435’.
De asemenea, pr. prof. acad. dr. Mircea Pacurariu ne-a spus si prin ce s-au remarcat acesti doi sfinti: ‘Si Casian, dar mai ales Gherman, erau foarte bine pregatiti, buni teologi, buni cunoscatori ai filosofiei si ai culturii antice si, de aceea, avem toate motivele sa-i consideram ca doi teologi de mare prestigiu. Lucrarile lor s-au tradus si in Evul Mediu, mai ales in secolul al XVIII-lea, si anume in Manastirea Neamt, in scoala duhovniceasca de mare prestigiu a calugarului Paisie, unde s-a facut o serie de traduceri din acest mare parinte. Iata motive care ne indreptatesc sa ii pretuim in mod deosebit, in primul rand pentru faptul ca sunt originari din partile noastre, sunt niste daco-romani, care au trait la Constantinopol, la Betleem, la Roma, in Egipt si in sudul Galiei. Deci, au avut contacte cu mari parinti si teologi din toata lumea crestina de atunci, mai ales ca ei au fost prieteni cu Sf. Ioan Gura de Aur’.