Biserica Ortodoxă Română sărbătorește astăzi pe Sfântul Dionisie Exiguul

Sfântul Dionisie Exiguul, Smeritul sau „cel Mic”, a fost una dintre marile personalități ale teologiei străromâne, care a fixat „cronologia erei creștine”, luând pentru prima oară ca punct de plecare pentru numărarea anilor Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos. El este prăznuit astăzi, 1 septembrie, când începe anul nou bisericesc, informează „Ziarul Lumina”.

Sfântul Cuvios Dionisie Exiguul s-a născut în Scythia Minor, Dobrogea de astăzi, în jurul anului 465. A intrat într-o mănăstire dobrogeană încă din copilărie, dar, datorită formației sale duhovnicești și teologice deosebite, a fost chemat la Roma de papa Ghelasie (492-496). Aici a fost închinoviat la Mănăstirea ‘Sfânta Anastasia’, ctitoria Sfântului Împărat Constantin cel Mare. A primit însărcinarea de a se ocupa de arhiva Cancelariei Pontificale, reorganizând-o și devenind noul ei fondator.

Despre smeritul monah străromân, Casiodor oferă o caracterizare de o frumusețe greu egalabilă: „A fost în zilele noastre călugărul Dionisie, scit de neam, dar după caracter cu totul roman, foarte învățat în amândouă limbile, dovedind prin faptele sale echilibrul sufletesc pe care îl învățase în Cărțile Domnului. A cercetat Scripturile cu o râvnă atât de mare și le-a înțeles astfel încât ori de unde ar fi fost întrebat avea răspunsul pregătit, dându-l fără nici o întârziere. (…) În el era multă simplitate împreună cu înțelepciune, smerenie împreună cu învățătură, moderație împreună cu talentul de a vorbi, încât se socotea un nimic, sau unul dintre cei din urmă slujitori, deși era vrednic, fără îndoială, de societatea regilor. (…) El se folosea cu o pricepere atât de mare de latină și de greacă, încât orice cărți grecești lua în mâini, le traducea fără poticnire în latinește și, la fel, pe cele latinești le citea pe grecește, încât credeai că aceasta este scrisă așa cum pronunța gura lui cu o iuțeală nestăvilită. Este lung să spun cu de-amănuntul toate despre acel bărbat care între celelalte virtuți este dovedit că a avut și acest lucru admirabil, anume că deși se dăruise lui Dumnezeu în întregime, nu refuza să ia parte la întâlniri cu oameni de lume. Era de o castitate rară, deși vedea zilnic soțiile altora; blând, deși mânat de firea pătimașă a celor mânioși”.

Sfârșitul vieții a fost în anul 545 în localitatea italiană Vivarium. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința din 8-9 iulie 2008, l-a trecut în rândul Sfinților cu data de prăznuire 1 septembrie.

A împărțit timpul

În ceea ce privește opera Sfântului Dionisie, ea constă într-un număr de traduceri patristice în limba latină, opere personale, în legătură cu sărbătorirea Sfintelor Paști, dar și prefețe elaborate de el la traducerile făcute, în care delimitează și evidențiază cu precizie informațiile din cuprinsul lucrărilor teologice traduse și reformulează în limbaj propriu unele învățături dogmatice. Dintre operele traduse, menționăm: ‘Despre crearea omului la Sfântul Grigorie de Nyssa’ (cu unele observații critice), ‘Epistola 17 împotriva lui Nestorie’, cu cele 12 anatematisme și alte epistole ale Sfântului Chiril al Alexandriei, ‘Tomosul Patriarhului Proclu al Constantinopolului către armeni’, ‘Viața Sfântului Pahomie’, ‘Pocăința minunată a Sfintei Thalsia’, ‘Colecțiune de canoane cele zise ‘apostolice’, ale primelor patru sinoade ecumenice și ale unor sinoade locale’ (în două versiuni). De asemenea, a întocmit o ‘Colecție de decrete’ (decretate) a opt papi: ambele colecții au cunoscut o largă circulație în Biserica Apuseană. Tot Sfântului Dionisie i se atribuie și culegerea unei colecții de texte patristice – ‘Florilegiu’ – din Sfinții Atanasie cel Mare, Vasile cel Mare, Grigorie de Nazianz, Grigorie de Nyssa, Ciprian din Cartagina, Ilarie din Pictavium, Ambrozie al Milanului și Fericitul Augustin.

A avut un rol important în ceea ce privește calculul pascal, astfel mai multe lucrări de acest gen îi sunt incluse în ‘Liber de Pashatae’ sau ‘Carte despre Paști’: ‘Pascalia adevărată și regulile îndreptării ei’, ‘Precizări pentru stabilirea datei Paștilor’, ‘Elementele calculului calendaristic și pascal’.

Comentarii Facebook


Știri recente