Biserica Ortodoxa Romana praznuieste astazi pe Sfantul Cuvios Dimitrie cel Nou din Basarabi.

Cuviosul Dimitrie cel Nou a trait in veacul al XIII-lea, in timpul Imperiului Bulgar de la Tarnovo, intemeiat de romani si de bulgari, sub conducerea fratilor Petru si Asan. S-a nascut in satul Basarabov, asezat pe raul Lom, un afluent al Dunarii, in apropierea orasului Russe. Parintii lui erau oameni saraci, de aceea, de mic a fost nevoit sa-si castige el insusi cele necesare traiului. Cunoscand pe unii calugari din manastirile din apropiere, a aflat de viata imbunatatita pe care o duceau acestia, departe de lume si de grijile ei. Drept aceea, a parasit lumea si s-a calugarit intr-o manastire din apropiere. S-a asezat intr-o pestera, sapata in stanca, pe malul raului Lom. Acolo a petrecut ani in sir in post aspru, infranare si rugaciune, izolat cu totul de lume si chiar de ceilalti monahi. Nu se stie cati ani a trait in aceasta pestera si nici cum isi agonisea cele necesare traiului, dupa cum nu se stie nici data trecerii sale la cele vesnice. De un lucru putem fi siguri: ca el a fost in permanenta o pilda vie de aleasa viata crestina pentru ceilalti calugari si pentru obstea cea mare a credinciosilor. Inca din timpul vietii, Sfantul Cuvios Dimitrie cel Nou din Basarabi a fost invrednicit de Dumnezeu cu darul facerii de minuni. Se spune ca pe cand si-a simtit sfarsitul aproape, a venit pe malul raului Lom si s-a asezat intre doua lespezi de piatra ca intr-un sicriu dupa care si-a incredintat sufletul curat lui Dumnezeu, fiind inconjurat in chip nevazut doar de Sfintii Ingeri. Tot, Dumnezeu a invrednicit ca trupul Sfantului Cuvios Dimitrie cel Nou sa nu fie dat putreziciunii.

In timpul Razboiului Ruso-Turc dintre anii 1769-1774, moastele Sfantului Cuvios Dimitrie cel Nou din Basarabi au fost luate de Generalul rus Peter Salnikov spre a fi duse in Rusia si a scapa de profanarea musulmanilor. La trecerea cortegiului cu sfintele moaste prin Tara Romaneasca, la cererea Mitropolitului Grigorie al Ungrovlahiei si a unui negustor bogat pe nume Hagi Dimitrie, moastele Sfantului Cuvios Dimitrie cel Nou din Basarabi au fost daruite credinciosilor ortodocsi romani, drept mangaiere pentru pagubele pricinuite de razboi. Totusi, mana dreapta a Sfantului Cuvios Dimitrie cel Nou din Basarabi a fost luata de rusi si pastrata la Lavra Pecerskaya din Kiev.

Deci, din luna iunie a anului 1774, moastele Sfantului Cuvios Dimitrie cel Nou din Basarabi se afla in Catedrala Patriarhala din Bucuresti, pe atunci Catedrala Mitropolitana a Mitropoliei Ungrovlahiei, iar Sfantul Dimitrie cel Nou din Basarbi devine ocrotitorul cetatii Bucurestilor si al Tarii Romanesti. Astfel, in timpul Primului Razboi Mondial, armatele straine au incercat sa rapeasca racla cu moastele Sfantului Cuvios Dimitrie cel Nou din Catedrala Patriarhala pentru a o transporta in sudul Dunarii, dar – la mijlocirea Sfantului – raufacatorii au fost prinsi, iar Sfantul Dimitrie cel Nou din Basarabi a ramas acolo, pe Dealul Patriarhiei, ca ocrotiror al mult incercatului oras Bucuresti.

Biserica Ortodoxa Romana i-a generalizat cultul in toata tara in anul 1955 si l-a trecut in randul Sfintilor sai in anul 1992.

Sarbatoarea Cuviosului Dimitrie cel Nou din Basarabi este un prilej de bucurie si praznuire in mod deosebit pentru Catedrala Patriarhala de la Bucuresti.

Comentarii Facebook


Știri recente