Biserica Ortodoxa praznuieste astazi Intampinarea Domnului.

Biserica Ortodoxa praznuieste astazi Intampinarea Pruncului Iisus in Templul din Ierusalim de catre Dreptul Simeon si Proorocita Ana.

Dupa legea iudaica, la 40 de zile de la nasterea pruncului de parte barbateasca, mama pruncului trebuia sa aduca jertfa la Templu pentru curatirea ei, doua turturele sau doi pui de porumbel. Totodata, trebuia sa-si duca la Templu copilul, pentru rascumparare, dat fiind ca intaiul nascut de parte barbateasca era socotit al lui Dumnezeu.

Intampinarea Domnului s-a petrecut la 40 de zile dupa Nasterea Mantuitorului si este prezentata in Capitolul II al Evangheliei dupa Sfantul Evanghelist Luca. Batranul Simeon si Proorocita Ana recunosc in pruncul Iisus, adus la Templu, pe Mesia.

Sarbatoarea este consemnata in jurnalul de calatorie la Ierusalim al pelerinei Egeria (382-384), in secolul al IV-lea.

Despre semnificatiile praznicului imparatesc a Intampinarii Domnului, Inalt Prea Sfintitul Daniel – Mitropolitul Moldovei si Bucovinei a spus in Predica sustinuta la Catedrala Mitropolitana din anul 2002 ca: ‘Praznicul imparatesc al Intampinarii Domnului este o sarbatoare deosebit de semnificativa, plina de intelesuri duhovnicesti pentru taina mantuirii si pentru taina vietii noastre in credinta. Mantuitorul nostru Iisus Hristos implineste planul mantuirii in interiorul Legii Vechiului Testament, pe care insa, dupa ce o implineste, o depaseste, o deschide spre o alta etapa: etapa tainei plinatatii lui Hristos. Mantuitorul se prezinta la Templul din Ierusalim, la varsta de 40 de zile, fiind adus de catre parintii Sai, care erau, de fapt, Maica Domnului si Dreptul Iosif ce aparea in fata oamenilor ca tatal sau, dar nu era el tatal sau, pentru ca Tatal Mantuitorului era unul singur: Dumnezeu Tatal din Ceruri, asa cum spune in Sfanta Evanghelia dupa Luca: pe cand Mantuitorul Iisus Hristos, la varsta de 12 ani, in Templul din Ierusalim, invata pe mai marii carturarilor Legea si descoperea intelesurile necunoscute de ei, spunea parintilor: Se cuvenea sa fiu in casa Tatalui Meu.. Adus ca orice prunc evreu de parte barbateasca la 40 de zile pentru a fi prezentat Domnului si pentru a primi binecuvantare, Mantuitorul Iisus Hristos se lasa ca prunc purtat, nu numai de bratele maicii sale, ci si de bratele Preotului Simeon, un om plin de evlavie care-L primeste in Templu pe Mantuitorul dupa ce o viata intreaga a asteptat intru rabdare si s-a pregatit in Duhul Sfant ca sa-l primeasca pe El, Mantuitorul poporului ales si al lumii intregi. Cuvintele Dreptului Simeon sunt cuvintele unui om care simte prezenta lui Dumnezeu atunci cand Il intalneste pe Pruncul Iisus in bratele Maicii Sale; este un om al rugaciunii care asteapta intru rabdare, la o varsta foarte inaintata; si este un om care desluseste in prezenta smeritului Prunc de 40 de zile lucrarea mare, de veacuri a lui Dumnezeu. Poporul ales a asteptat secole de-a randul, dupa cum spune si Sfanta Scriptura: Asteptand, am asteptat pe Domnul.. Aceasta este concluzia sutelor de ani, a 2000 de ani de pregatire de la Avraam pana la Iisus. Asteptarea aceasta cu speranta, cu credinta puternica ca Dumnezeu va aduce in lume pe Mesia, pe Unsul Sau, pe Alesul Sau Care va fi Mantuitorul poporului celui dreptcredincios. In Dreptul Simeon se concentreaza toate asteptarile patriarhilor, proorocilor, regilor lui Israel si poporului ales in intregimea sa. Acum slobozeste pe robul Tau, Stapane, dupa cuvantul Tau in pace. Caci vazura ochii mei mantuirea Ta. este incheierea perioadei de asteptare, este concluzia asteptarii implinirii fagaduintei. Iar cand poarta pe bratele sale Ceea ce proorocii au vazut de departe si au prezis cu mult timp inainte, Dreptul Simeon a atins fagaduinta promisa: s-a intalnit cu Cel Care era asteptat. El a vazut cu ochii trupesti, nu numai cu ochii duhovnicesti pe Dumnezeu Care a luat trup. Umplut de Duhul Sfant prin credinta intru asteptare si prin pregatirea intru rugaciune, Dreptul Simeon a gasit pacea pe care numai intalnirea cu Dumnezeu o da. Intampinarea Domnului este implinirea omului; este comuniunea desavarsita a sufletului omenesc creat dupa chipul lui Dumnezeu. Cartile de slujba spun ca Dreptul Simeon tine pe brate pe Cel Care tine in bratele Sale intregul Univers: Cerul si pamantul, toate galaxiile, toata creatia vazuta si nevazuta. Atunci, ca un reprezentant al intregii creatii, Dreptul Simeon cere eliberarea din starea de asteptare, nu pentru ca este plictisit, nici pentru ca este obosit, ci pentru ca este implinit: el a gasit odihna si bucuria in intalnirea cu Dumnezeu Care S-a facut om din iubire fata de oameni. Dar, acest Drept Simeon profeteste, vede dincolo de chipul Pruncului Iisus; vede taina mare a mantuirii poporului sau si a neamurilor. De aceea, el spune ca Pruncul Iisus Care a venit la Templu este lumina spre descoperirea neamurilor si slava poporului Israel. Insa, aceste cuvinte le spune inaintea lui Dumnezeu pe cand binecuvinteaza pe Pruncul adus in Templu de mama Sa. Sfanta Evanghelie dupa Luca, care stie cele mai multe date despre copilaria lui Iisus, spune ca, indata, Dreptul Simeon se intoarce spre Maica Domnului, aratand ca Taina Fiului si Taina Maicii nu pot fi despartite, caci Taina Fiului s-a lucrat prin credinta Maicii Sale. Dreptul Simeon ii spune Maicii ca: Acesta, Pruncul Iisus, este pus pentru caderea si ridicarea multora.. Dumnezeu il invredniceste pe Dreptul Simeon sa-i spuna Maicii Domnului inca in plus despre Taina Fiului. Au cazut cei ce nu L-au primit; si s-au ridicat cei care L-au primit si L-au intampinat. Omul cade sau se ridica potrivit atitudinii sale fata de Dumnezeu: cand respinge sau Il uita pe Dumnezeu, cade, scade si decade; cand Il primeste pe Dumnezeu, se ridica in iubirea lui Dumnezeu. Dreptul Simeon ii mai spune Maicii Domnului ca: Acest Prunc este ca un semn care va starni impotriviri si sabie va trece prin sufletul tau., si aceasta ca sa se lamureasca, sa se lumineze sau sa se descopere gandurile din inimile multora. Sabia care trece prin sufletul Maicii Domnului va fi insasi suferinta prin care va trece ea cand va vedea rastignirea Fiului sau, dar prin aceasta rastignire se descopera gandurile multora din inimi, se descopera iubirea sau ura, primirea sau respingerea Fiului lui Dumnezeu. Inca de la Intampinarea Domnului, Dreptul Simeon ii vorbeste Maicii Domnului despre Taina Crucii care este legata de Taina Invierii. Suferinta, sabia care va trece prin sufletul Maicii Domnului, este Taina Crucii. Dreptul Simeon nu reprezinta nu doar asteptarea celor din Vechiul Testament, ci si vederea celor duhovnicesti ce vor urma dupa trecerea la cele vesnice; el stie cele duhovnicesti pentru ca in viata duhovniceasca a petrecut in asteptare. Prin aceasta vedem cum Duhul Sfant lucreaza si in Vechiul Testament in masura in care oamenii sunt legati de Taina lui Hristos. Multa asteptare intru rabdare este o calitate a credintei, este o verificare a fidelitatii, este o intrare a noastra in planul lui Dumnezeu care nici nu intarzie, nici nu se grabeste, ci pregateste lucrurile in asa fel incat sa respecte deodata libertatea omului si primirea lui pe masura posibilitatii omului, pe masura pregatirii lui. Pregatirea in Duhul Sfant pe care o vedem in persoana Dreptului Simeon si in persoana Proorocitei Ana este o calitate a credinciosului. Numai asteptarea cu pregatire aduce mantuire. Inaintea sarbatorilor mari ne pregatim in Duhul Sfant: ne curatim de pacate prin pocainta, prin spovedanie, prin fapte bune, prin milostenie. Numai atunci, intalnirea cu Domnul aduce pace si bucurie, binecuvantare si mantuire.’

Comentarii Facebook


Știri recente