Biserica Ortodoxa praznuieste astazi Botezul Domnului.

In fiecare an, la data de 6 ianuarie, Biserica Ortodoxa serbeaza marele praznic al Botezului Domnului sau Boboteaza, dupa cum este denumita in popor.

In cuvantul sau de invatatura din ziua praznicului Botezului Domnului de anul trecut, Inalt Prea Sfintitul Daniel – Mitropolitul Moldovei si Bucovinei a vorbit despre importanta si semnificatia acestei sarbatori: ‘Sarbatoarea mare si sfanta a Botezului Domnului, numita si ‘Epifania’ sau ‘Teofania’, este plina de intelesuri duhovnicesti pentru viata noastra crestina si este un prilej de a ne aminti de folosul deosebit pentru mantuirea sufletului nostru pe care-l are Taina Sfantului Botez. Botezul Domnului este temelia botezului crestin. Ceea ce face Mantuitorul nostru Iisus Hristos nu face pentru Sine, ci pentru noi, pentru ca nu avea nevoie de botezul pocaintei intrucat era fara de pacat. Insa Mantuitorul Iisus Hristos face acest lucru, Se boteaza pentru a ne arata smerita Sa ascultare, ca sa implineasca Legea si, in primul rand, ca sa implineasca voia lui Dumnezeu: aceea de a chema pe oameni la pocainta.’

Aceasta sarbatoare a fost instituita de Biserica in amintirea momentului cand Domnul nostru Iisus Hristos a primit Botezul in apa Iordanului de la Sfantul Ioan Botezatorul sau Inaintemergatorul. Se mai numeste si ‘Epifania’ sau ‘Teofania’, adica ‘Aratarea Domnului’, pentru ca in aceasta zi Mantuitorul Iisus Hristos, Care fusese pana atunci necunoscut, S-a aratat sau a iesit pentru prima oara in lume.

Pana in secolul IV, praznicul Botezului Domnului era sarbatorit impreuna cu Nasterea Domnului, cu mare solemnitate. Cel mai de seama eveniment legat de aceasta sarbatoare era in vechime botezul solemn al celor care se pregateau sa intre in crestinism, iar cum botezul era numit si ‘luminare’, sarbatoarea Bobotezei a mai primit si numele de ‘sarbatoarea luminilor sau a luminarii’.

Parintele Arhimandrit Dosoftei Scheul – Mare Eclesiarh al Catedralei Mitropolitane din Iasi ne-a vorbit despre istoricul praznicului Botezului Domnului: ‘Pana la sfarsitul secolului al IV-lea, in ziua de 6 ianuarie a fiecarui an, odata cu Botezul Domnului nostru Iisus Hristos se praznuia si Nasterea Domnului. Deci, erau doua praznice serbate intr-o singura zi. Din secolul al IV-lea, din anul 379, din timpul Sfantului Grigorie de Nazianz, s-a facut o separare a acestor doua mari praznice imparatesti: Nasterea Domnului s-a serbat la data de 25 decembrie a fiecarui an, asa cum era in Biserica Apuseana, si Botezul Domnului s-a serbat la data de 6 ianuarie a fiecarui an, asa cum a ramas pana astazi.’

Sarbatoarea are o importanta semnificatie si pentru faptul ca la Botezul Domnului nostru Iisus Hristos sunt prezente si celelalte doua Persoane ale Sfintei Treimi: Tatal, Care a rostit cuvintele: ‘Acesta este Fiul Meu cel iubit.’, si Duhul Sfant, Care S-a pogorat in chip de porumbel.

Botezul Sfantului Ioan Inaintemergatorul era un botez al pocaintei de care Mantuitorul nostru Iisus Hristos nu avea nevoie, dar rostul botezului era de a implini dreptatea Legii. Rolul Sfantului Ioan Botezatorul era acela de a-L arata lumii pe Mantuitorul Iisus Hristos ca Dumnezeu adevarat, Care va izbavi lumea de pacate si va aduce mantuirea. Misiunea Sfantului Ioan Botezatorul a fost confirmata de glasul lui Dumnezeu Tatal: ‘Acesta este Fiul Meu cel iubit.’, si de pogorarea Sfantului Duh in chip de porumbel.

In aceasta zi si in ajunul sarbatorii, in Biserica Ortodoxa se oficiaza Slujba Agheazmei Mari, cu care preotii sfintesc casele credinciosilor.

In traditia crestina, de Boboteaza este sfintita Aghiazma Mare, iar in Ajun credinciosii primesc vizita preotului care ii binecuvinteza si le sfinteste casele.

Parintele Arhimandrit Dosoftei Scheul a mai adaugat, de asemenea, faptul ca prin Botezul Domnului se sfinteste firea apelor: ‘Apa este aceea care intretine viata plantelor, animalelor si a oamenilor. Tot apa este aceea care sfinteste omul, care se naste, traieste, munceste si moare. Mantuitorul nostru Iisus Hristos a sfintit in Iordan firea apelor, intrucat apa sustine tot ceea ce este pe pamant. Aceasta reinnoire a naturii prin sfintirea apelor, in mijlocul carora sta omul, este opera Sfintei Treimi: Tatal deschide Cerul si trimite pe Duhul Sfant peste Mantuitorul Iisus Hristos. Duhul Sfant Se coboara in chip ca de porumbel, sfintind firea apelor ca semn al reinnoirii. Apa sfintita la Botezul Domnului este si materia folosita la botezul crestinilor care renasc prin apa si prin duh.’

Aghiazma mare este consumata de catre credinciosi, dupa sfatul preotului, pana in ziua de 14 ianuarie: se ia mai intai aghiazma mare si apoi anafura, timp de 8 zile. Parintele Arhimandrit Dosoftei Scheul a spus si cum trebuie consumata aceasta apa mare sfintita, aghiazma mare: ‘Credinciosii, cei care am primit botezul crestin, vom gusta apa mare sfintita atat in Ajun de Boboteaza, cat si in marea zi a Botezului Domnului, precum si in urmatoarele 8 zile, pana la Odovania praznicului Botezului Domnului, ca o amintirea a marelui eveniment din istoria mantuirii neamului omenesc petrecut acum mai bine de 2000 de ani. Aceasta apa mare sfintita este plina de har, ajutor si binecuvantare.’

Inalt Prea Sfintitul Daniel – Mitropolitul Moldovei si Bucovinei va oficia slujba Sfintei Liturghii din marea zi a praznicului Botezului Domnului nostru Iisus Hristos in Catedrala Mitropolitana din Iasi.

Comentarii Facebook


Știri recente