Sfântul Dimitrie a trăit în Tesalonic în timpul domniei împăraților Dioclețian și Maximian Galeriu (284-305). Tatăl său era mai-marele cetății; pentru că erau vremuri grele pentru creștini, l-a botezat în secret pe Dimitrie și i-a dat o educație creștină. Când părinții săi s-au mutat la cele veșnice, Dimitrie i-a urmat în funcție tatălui său. Pentru faptele sale de vitejie și abilitățile sale militare, a fost numit de către Maximian Galeriu general al armatei din Tessalia și proconsul al Greciei.
După una dintre victoriile sale împotriva sciților, împăratul Maximian s-a oprit, pe drumul de întoarcere la Roma, și în Tesalonic. Aflând că Dimitrie este creștin, l-a închis într-o ocniță subterană, pentru judecată.
Pentru a-și sărbători victoria, împăratul a organizat lupte de gladiatori. Cel mai abil luptător al său era un uriaș pe nume Lie, din neamul vandalilor, care și-a învins toți adversarii. Un tânăr creștin, Nestor, mâhnit de atâta sânge vărsat, a vrut să-l oprească pe Lie. I-a cerut binecuvântarea Sfântului Dimitrie, aflat în închisoare, și, în numele Domnului, l-a biruit pe Lie cu ușurință. Mâniat, împăratul a poruncit să i se taie capul lui Nestor, apoi să fie executat și Sfântul Dimitrie. Slujitorul său a păstrat haina pătată de sânge a Sfântului și inelul, care au făcut minuni. Mai târziu au fost descoperite și moaștele Sfântului, izvorând mir. De nenumărate ori, Sfântul a apărat cetatea Tesalonicului de năvălitori, de epidemii și foamete, a vindecat bolnavii și a întărit credința oamenilor.
