Biserica Ortodoxa il praznuieste astazi pe Sf. Mare Mucenic Teodor Tiron

Acesta a trait in secolul al III-lea si si-a dat viata marturisind dreapta credinta. Amanunte despre viata acestui sfant ne-a oferit pr. prof. Teofil Anastasoaie de la Seminarul Teologic Liceal Ortodox ‘Nifon Mitropolitul’ din Bucuresti si slujitor la Catedrala patriarhala: ‘Acest mare mucenic al Bisericii noastre a trait la sfarsitul secolului al III-lea al erei crestine, iar numele Tiron, care inseamna ‘recrut’, ne arata ca el, in viata civila, a fost recrutat in legiunea care avea ca misiune apararea imparatului Bizantului. El, insa, era crestin, fiind in sufletul sau inchinator al Dumnezeului Celui adevarat si pentru aceasta a fost denuntat si a trebuit sa dea marturie in fata prigonitorilor si nu s-a temut nici o clipa sa-l marturiseasca pe Dumnezeul Cel adevarat, daramand chiar idolii la care se inchinau ceilalti colegi ai sai din armata, ceea ce a starnit furia prigonitorilor, care l-au aruncat in inchisoare, lasandu-l fara apa si fara paine. Dupa aceea a fost supus strivirii corpului cu unghii de fier, dar dupa acest chin el s-a intarit si mai mult in dreapta credinta, si pana la urma si-a daruit sufletul in mainile lui Hristos in jurul anului 306, in cetatea Amasiei, iar sfintele sale moaste au fost cumparate de catre o crestina bogata care le-a dus spre bucurie si binecuvantare credinciosilor care beneficiasera de ajutorul si de minunile sale’.

Parintele profesor Teofil Anastasoaie de la Seminarul Teologic Liceal Ortodox ‘Nifon Mitropolitul’ din Bucuresti si slujitor la Catedrala patriarhala ne-a spus si ce ar trebui sa invete toti credinciosii din viata Sf. Mc. Teodor Tiron: ‘Mai intai de toate, dragostea mare care a avut-o fata de Dumnezeu si curajul de a-L marturisi, chiar daca el era intr-un loc de cinste, fiind in legiunea care asigura paza imparatului, dandu-i-se o mare incredere, nu a precupetit sa-si jertfeasca faima si cinstea la care ajunsese, atunci cand a trebuit sa-L marturiseasca pe Domnul Hristos. Apoi, fiind el in situatii dificile, fiind aruncat in temnita, fiind lipsit de hrana, fiind impresurat de neputintele omenesti, el nici atunci nu si-a pierdut credinta si, ca dovada, Dumnezeu i-a rasplatit, pentru ca l-a mangaiat acolo unde el se afla. Si noi astazi suntem, de altfel, impresurati de necazuri, de nevoi, si nici o clipa nu trebuie ca sufletul nostru sa se teama sau sa-si piarda increderea in Dumnezeu’.

Comentarii Facebook


Știri recente