Biserica Ortodoxa ii cinsteste maine pe Sf. Trei Ierarhi

Sf. Trei Ierarhi, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Grigorie Teologul si Sf. Ioan Gura de Aur, au trait in secolul al IV-lea. Acesti trei mari dascali si ierarhi sunt pomeniti in calendare si separat pe parcursul lunii ianuarie: pe 1 ianuarie – Sf. Vasile cel Mare, pe 25 – Sf. Grigorie Teologul si pe 27 – Sf. Ioan Gura de Aur. Despre motivele pomenirii impreuna a celor trei sfinti ne-a vorbit parintele profesor dr. Adrian Gabor, secretar stiintific al Facultatii de Teologie Ortodoxa ‘Patriarhul Justinian’, din Bucuresti: ‘In secolul al XI-lea, avand in vedere faptul ca o serie de grupuri de credinciosi ii socoteau pe unul sau pe altul mai mari in sfintenie, in activitatea de daruire fata de Biserica, in misiunea pe care au exercitat-o, Ioan Mavropous, fost profesor la Universitatea din Bizant, hotaraste ca la 30 ianuarie 1081 sa-i praznuiasca laolalta pe cei trei mari dascali ai lumii si ierarhi. Pentru ca aceasta sarbatoare sa dainuiasca in viata si in cultul Bisericii Ortodoxe, imparatul Alexie Comneanul a generalizat-o in anul 1084, pentru a arata ca nici unul dintre ei nu este superior altuia si ca sfintenia a fost daruita de Dumnezeu si obtinuta de ei in mod egal’.

Parintele Adrian Gabor ne-a evidentiat si importanta cinstirii fiecaruia dintre cei trei sfinti pomeniti maine de catre Biserica Ortodoxa: ‘Sf. Vasile cel Mare si-a primit numele de ‘cel Mare’ de la prietenul sau, Sf. Grigorie Teologul si aceasta pentru intreita activitate misionara, cultica, de rugaciune, de asistenta sociala pe care a dezvoltat-o pe parcursul activitatii sale ca episcop. Sf. Grigorie de Dumnezeu cuvantatorul a trecut la Domnul in 390, a fost episcop de Sasima si in cele din urma la Constantinopol, a primit numele de ‘Teologul’ datorita activitatii sale deosebite, omiletice, pe care a desfasurat-o la Constantinopol dupa anul 379, cand la rugamintea prietenului sau, Sf. Vasile cel Mare, vine aici in capitala imperiului si incearca sa reaseze Ortodoxia fata de cuceririle absurde pe care le-a intreprins in acel timp arianismul. Sf. Ioan Gura de Aur si-a obtinut acest supranume datorita calitatii de predicator. A fost un predicator prin excelenta al Bisericii Rasaritene, un model ideal al vorbitorului bisericesc. A sintetizat in chip fericit pe conducatorul de suflete, luminat, atent, cald. A biciuit in timp, dupa ce a fost chemat de catre Arcadie la Constantinopol ca arhiepiscop, viciile, ingamfarea, simonia, necinstea, prostia, luxul, avaritia clerului si a societatii inalte bizantine, pentru care va plati scump, cu viata, mai tarziu, in exil’.

Comentarii Facebook


Știri recente