Biserica domnească Sf. Gheorghe din Ocnele Mari la 1900

Pe drumul ce duce de la Râmnicu Vâlcea spre Horezu, pelerinul poate cerceta vechea Biserică domnească ‘Sf. Gheorghe’ din Ocnele Mari. Așezarea are o istorie încă din vremea dacilor, mai ales datorită exploatării ocnelor de sare și care în perioada medievală aduceau venituri însemnate în vistieria domnească. În secolul al XVI-lea în Ocnele Mari se afla o biserică domnească, ai cărei slujitori și casele lor erau scutiți de dări și de obligații față de cămărașii de la Ocnă, potrivit dispozițiilor ctitorilor Alexandru Mircea Voievod și Mihnea Voievod. Lăcașul de cult nu a rezistat, încât la 1676 era în ruină. Între 1676 și 1677, pe locul vechii biserici a fost ridicată alta, cu hramul Sf. Mare Mucenic Gheorghe, ispravnic fiind Jupan Statie, vistierul Ocnei. Arhitectura bisericii este în formă de cruce, cu cele trei încăperi specifice, cu turle pe naos și pronaos, din care ultima cu rol de clopotniță și o înfățișare exterioară tencuită caracteristică secolului al XVII-lea. În timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, Biserica ‘Sf. Gheorghe’ din Ocnele Mari a fost zugrăvită prin grija funcționarilor domnești de la ocnă, iar privilegiile i-au fost confirmate. La 1881 a fost renovată pictura și i s-a adăugat un mic pridvor cu fronton neoclasic. La 1900, slujitor al acestei biserici era preotul Constantin Rădulescu, absolvent al Seminarului Teologic inferior, lăcașul având statut de filie a Parohiei ‘Adormirea Maicii Domnului’ din aceeași localitate. (Articol publicat în Ziarul Lumina din data de 10 decembrie 2011)

Comentarii Facebook


Știri recente