Biserica cinstește eroii neamului, nu le profanează mormintele – Comunicat de presă al Episcopiei Giurgiului

În ziarul «Evenimentul Zilei», ediția din data de 9 noiembrie 2008, a apărut editorialul intitulat «Mausoleul de la Comana, profanat din interes», semnat de doamna Dana Bălan. Constatând o serie de afirmații tendențioase și neconforme cu realitatea, pentru corecta informarea opiniei publice Episcopia Giurgiului face următoarele precizări:

Încă de la enunțarea titlului și din primele rânduri ale articolului, Episcopia Giurgiului și Mănăstirea Comana sunt acuzate de „profanarea criptei în care sunt depuse osemintele eroilor din Primul Război Mondial’. Este nedrept și nedemn ca Domnul Cristian Scarlat, Directorul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, să acuze „fețele bisericești de profanare’. Domnul Cristian Scarlat, în calitate de director al unei instituții care se ocupă cu cinstirea eroilor, dar și autoarea acestui articol, ar fi trebuit să știe faptul că Biserica nu are cum să profaneze eroii neamului. În învățătura Bisericii fiecare creștin are datoria de a-și cinsti morții, cu atât mai mult eroii căzuți pe câmpurile de luptă pentru integritatea și libertatea neamului. De aceea, prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anii 1999 și 2001, sărbătoarea Înălțării Domnului a fost consacrată ca Zi a Eroilor și Sărbătoare Națională Bisericească, lucru prevăzut și de legea 379/2003 prin care cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paști, adică Sărbătoarea Înălțării Domnului, a fost proclamată ca Zi a Eroilor, zi în care în toate bisericile, mănăstirile și catedralele ortodoxe se săvârșesc slujbe de pomenire în memoria tuturor eroilor căzuți de-a lungul veacurilor pe toate câmpurile de luptă pentru credință, libertate, dreptate și pentru apărarea țării și întregirea neamului. La această sărbătoare, se adaugă și alte zile din cursul anului: Ziua Națională a României, Ziua Armatei Române, Ziua Drapelului, Ziua Imnului Național, și altele, zile în care Biserica oficiază iarăși slujbe de pomenire în cinstea eroilor neamului.

Tot în corpul articolului este citat iarăși directorul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor care afirmă că „de la Episcopia Giurgiului, către care am trimis trei corespondențe, nu am primit nici o reacție’. În realitate toată corespondența ONCE cu Episcopia Giurgiului se rezumă la trei adrese dintre care numai una face referire directă la Mausoleul de la Comana, și aceea rămasă fără rezolvare deoarece Oficiului Național pentru Cultul Eroilor nu a știut care este statutul juridic al Mausoleului de la Comana. Celelalte două adrese ale ONCE făcând referire numai la programul sărbătoririi Zilei Eroilor.

Ceea ce trebuie precizat este faptul că nici la ora actuală ONCE, care suferă grave abateri de la normele de procedură, într-un caz ca cel de față, nu a trimis Episcopiei Giurgiului sau Mănăstirii nici măcar o adresă prin care să aducă la cunoștință situația de la Comana. Ceea ce este și mai grav este faptul că ONCE nu a informat în niciun fel Episcopia Giurgiului, Mănăstirea Comana sau Primăria Comunei Comana de existența criptei subterane în care sunt depuse osemintele eroilor.

În mod calomnios domnul Cristian Scarlat îl acuză pe Episcopul de Giurgiu că încă de „acum trei ani, Episcopul Ambrozie și-a propus să facă acolo un paraclis’, din păcate ceea ce directorul Cristian Scarlat nu știe este faptul că, în urmă cu trei ani, Preasfințitul Ambrozie, nici măcar nu era Episcop de Giurgiu.

Mai facem mențiunea că Preasfinția Sa nu s-a întâlnit și nu a discutat niciodată, cu atât mai mult nu și-a împărtășit intențiile domnului Cristian Scarlat – ceea ce este adevărat este că, în urma adresei ONCE nr. 1950 din 3 iulie 2007, a avut loc o întâlnire la sediul Episcopiei între domnul Ilie Schipor și vicarul administrativ, consilierul administrativ și consilierul juridic al Episcopiei, în urma căreia domnul Ilie Schipor a propus un Protocol de Colaborare fără ca să se arate explicit în ce constă cofinanțarea, proiectul și graficul de execuție.

Domnul Cristian Scarlat consideră că lucrările făcute au scopul de a schimba destinația mausoleului în paraclis (sau capelă), afirmația dânsului contrazicând chiar o informație oficială postată pe site-ul instituției pe care o conduce: „Când vine vorba de restaurarea mausoleului, autoritățile invocă permanent lipsa fondurilor. Pentru rezolvarea acestei importante probleme, părintele Ghelasie, starețul mănăstirii, a venit cu soluția amenajării monumentului ca o capelă pentru slujbe ținute pe perioada timpului rece. Preluarea așezământului și folosirea nemijlocită de către călugări ar putea fi benefică, deoarece ar exista interes permanent pentru îngrijirea lui și implicit pentru protejarea mormintelor eroilor români care își dorm somnul de veci aici.’ (vezi http://www.once.ro/suf/suferinta_comana.php)

De precizat este faptul că Mausoleul a „rezistat’ datorită localnicilor din Comana – care l-au îngrijit după posibilitățile lor – în memoria colectivă a locuitorilor din Comana, Mausoleul de aici a fost dintotdeauna locaș sfânt, cu pictură (care a căzut odată cu tencuiala prin care s-a scurs apa infiltrată prin acoperiș), catapeteasmă și sfântă masă, care vreme îndelungată (1969-1990) a servit nevoilor religioase ale creștinilor ortodocși din Comana. (vezi foto 1, 2, 3)

În fiecare an la Capela – Mausoleu se organizau manifestări religioase și militare de mare anvergură – jandarmi, militari în uniformă de gală, paradă militară, focuri de armă – fiind prezenți reprezentanți ai Primăriei Comana, ai Consiliului Județean precum și reprezentanți a Marii Britanii prin atașații militari și culturali care au avut, pentru un scurt timp, înmormântați eroi. În fiecare an același umilințe în fața Înalților Oaspeți care încercau să-și stăpânească nedumerirea și indignarea pentru tabloul dezolant: acoperișul prin care se vedea cerul, capela plină de apă, jgheaburile care stăteau suspendate și peste toate (Atenție!) steagurile României și ale Marii Britanii erau deteriorate. Unde au fost atunci cei de la Cultul Eroilor? De ce nu au făcut nimic până acum pentru mausoleul care paradoxal se află în curtea Mănăstirii Comana?

Singuri, dar singurii, care au făcut ceva pentru eroii noștri sunt sătenii din Comana care au strâns bani și au reparat mausoleul, lor adăugându-se călugării, în frunte cu starețul lor, care dacă nu ar viețui în mănăstire și nu ar săvârși slujbe de pomenire sau ar aprinde candele și lumânări la mormintele eroilor, care, din păcate, sunt aruncați de-a valma – așa cum a fost prezentat la televiziunea publică în emisiunea Universul Credinței din data de 26 octombrie 2008, probabil că într-adevăr s-ar fi profanat mausoleul prin intrarea animalelor în incinta fără de ziduri a ctitoriei voievodale – pe care iarăși călugării se străduiesc să o restaureze.

Același stareț acuzat de profanare este inițiatorul unui studiu de fezabilitate și a unei documentații tehnico-economice (cu nr. INMI 1298 din 10.10.2008) pentru lucrările de consolidare – restaurare a Mănăstirii Comana, alcătuit în colaborare cu Institutul Național al Monumentelor Istorice, în vederea obținerii finanțării lucrărilor de valorificare turistică a acestui monument istoric.

Printre altele, Episcopiei Giurgiului și Mănăstirii Comana i se reproșează faptul că nu s-au preocupat de starea dramatică în care se afla Mausoleul Eroilor de la Mănăstirea Comana, lucru cu totul neadevărat.

În data de 17 iunie 2006, Mănăstirea Comana a tras un semnal de alarmă prin articolul Toți se leapădă de Mausoleul de la Comana – apărut în presa centrală – Ziarul România Liberă, arătând starea avansată de degradare și părăsire în care se afla Mausoleul Eroilor de la Comana.

La data de 24 februarie 2007, din încredințarea Preasfințitului Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului, Consilierul pe probleme de patrimoniu al Episcopiei Giurgiului, Pr. Mihail Constantin Balaban a fost delegat să efectueze o inspecție la Mausoleul eroilor din incinta Mănăstirii Comana, în Raportul Constatator, se menționa: Capela ce adăpostește osemintele eroilor reprezintă deja un potențial pericol, având în vedere deteriorarea acoperișului ce a dus la putrezirea grinzilor. Încă de la intrare, securitatea persoanelor este pusă în pericol, iar restul construcției face dovada că de foarte mulți ani nu s-a mai intervenit nici măcar pentru conservarea ei. (Raport care a folosit în instanță pentru dizolvarea Fundației ManastireaComana). În urma acestei constatări, starețul de Mănăstirii, sesizează Primăriei Comana starea jalnică în care se afla Mausoleul. În urma acestei sesizări, Consiliul Local al Primăriei Comana răspunde Mănăstirii Comana că, în conformitate cu Hotărârea Consiliului Local nr. 23 din 28.09.2001 publicată în M.O. nr. 679 din 2002 -„dreptul de administrare al Mausoleului Eroilor aflat în curtea Mănăstirii Comana, revine administrației Mănăstirii’.

Menționăm totodată că pentru lucrările de reamenajare a capelei – ale cărei icoane, catapeteasmă și cruci sunt in proces de restaurare, solicitându-se readucerea acestora la locul inițial (vezi foto 1, 2, 3) – s-a obținut acordul verbal al Domnului Scarlat Cristian, directorul ONCE, așa cum reiese din discuțiile purtate de acesta cu starețul mănăstirii în 13 aprilie 2007.

În timpul efectuării acestor lucrări s-a descoperit cripta cu oseminte, de existența căreia nici Primăria Comana, nici Mănăstirea și nici Episcopia Giurgiului nu fusese informată. Contactat telefonic, la data de 22 octombrie ac., de către starețul Mănăstirii, domnul Cristian Scarlat a afirmat că „este foarte ocupat și că nu poate veni la Comana, dar în măsura în care timpul îi va permite, va veni…’. Mai mult, reprezentanții Oficiului Național pentru Cultul Eroilor care s-a deplasat în data de 27 octombrie 2008 la Mănăstirea Comana, au luat, fără avizele necesare și fără proces-verbal, muniție neexplodată și alte obiecte ce se aflau în cripta cu osemintele eroilor de la Comana.

Deși este delicat, trebuie totuși să arătăm modul în care Oficiul Național pentru Cultul Eroilor s-a „îngrijit’ de Mausoleul de la Comana (vezi foto 4, 5, 6). Iată, deci, cum înțelege domnul Dr. Cristian Scarlat, Directorul ONCE, că trebuie „cinstiți’ eroii neamului – prin lipsă de interes, prin indiferență la starea deplorabilă în care se afla Mausoleul de la Comana. Din păcate, însă, domnul Cristian Scarlat a reușit ca până acum să își facă cunoscută activitatea în problema Mausoleului de la Comana trimițând reclamații și sesizări Patriarhiei Române și unor instituții mass-media, și în nici un caz Episcopiei Giurgiului, care a aflat din presă. ,

Poate că în tot acest scandal mediatic, acuzațiile nedrepte de profanare aduse Episcopiei și Mănăstirii, cu efect de bumerang, pot avea și un efect pozitiv în sensul că se atrage atenția opiniei publice și a instituțiilor abilitate în vederea restaurării ansamblului mănăstiresc de la Comana, obiectiv de valoare patrimonială națională, poate chiar universală, de la a cărei atestare documentară, în anul 2011, se vor împlini 550 de ani.

BIROUL DE PRESĂ AL EPISCOPIEI GIURGIULUI

Comentarii Facebook


Știri recente