Binecuvântări pentru pelerini de la arhiereii Maramureșului

Mănăstirea maramureșeană de la Bârsana și-a serbat hramul, ‘Soborul Sfinților 12 Apostoli’. La sărbătoarea așezământului monahal au fost prezenți mii de credincioși veniți din toate colțurile țării. Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Înalt Preasfințitul Arhiepiscop Justinian al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului și de Preasfințitul Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al eparhiei, înconjurați de un impresionant sobor de preoți și diaconi, informează „Ziarul Lumina”.

De ‘Soborul Sfinților 12 Apostoli’, IPS Arhiepiscop Justinian și PS Iustin Sigheteanul au slujit la Mănăstirea Bârsana din Maramureșul voievodal, cu ocazia hramului acestui așezământ monahal de călugărițe, condus de maica stareță stavroforă Filofteia Oltean. La slujbă au participat mii de credincioși de pe Valea Izei, Valea Vișeului, Valea Marei și Valea Coșăului, precum și credincioși veniți din toate colțurile țării sau de peste hotare.

‘Noi toți avem un singur Dumnezeu în ceruri. Poporul român este un popor binecuvântat, iubit și ajutat de Dumnezeu’, a spus IPS Arhiepiscop Justinian.

Mănăstirea Bârsana este unul dintre cele mai cunoscute așezăminte monahale maramureșene, loc de pelerinaj pentru mii de credincioși. Hramul mănăstirii adună oameni din toate colțurile țării, dar și de peste hotare, evenimentul fiind printre cele mai importante de acest gen din România.

‘Așezarea monahală de la Bârsana are o vechime istorică, în urmă cu șase secole existând aici un așezământ monahal de călugări. După 1990 s-a reactivat mănăstirea, de data aceasta fiind mănăstire de călugărițe, și a evoluat impresionant din punct de vedere administrativ, dar și duhovnicește. Dacă în 1992 exista doar biserica, iată că astăzi sunt peste 12 clădiri în această incintă sacră, iar mulțimea credincioșilor de pe Valea Vișeului, din toate localitățile din Maramureșul voievodal, este impresionantă. Această sfântă mănăstire este un chivot al credinței din Maramureș’, a spus PS Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului.

La Bârsana a fost ultima Reședință episcopală din Maramureș, până în 1937, când s-a înființat Episcopia Ortodoxă a Maramureșului cu reședința la Sighet, avându-l ca ierarh pe Gavriil Bârsana. Mănăstirea Bârsana a încetat să mai existe după 1791, când statul austriac i-a confiscat averea și a predat-o Mănăstirii Cernok (de lângă Munkaci), iar ultimii călugări s-au retras la Mănăstirea Neamț. În 1806, credincioșii din Bârsana au mutat biserica mănăstirii mai aproape de sat, pentru a o păzi să nu fie distrusă. Rezidirea acestui așezământ a început în 1993, prin strădaniile pr. Gheorghe Urda. S-a terminat construcția bisericii, apoi s-a ridicat și o casă monahală, în stil maramureșean. Biserica mănăstirii cu hramul ‘Soborul Sfinților 12 Apostoli’ a fost construită în anul 1993, folosindu-se ca materiale de construcție piatra și lemnul.

Comentarii Facebook


Știri recente