Astazi s-au implinit 200 de ani de la trecerea la Domnul a Sfantului Cuvios Gheorghe de la Cernica.

S-au implinit astazi 200 de ani de la trecerea la Domnul a Sfintului Cuvios Gheorghe de la Cernica.

Tot astazi s-a implinit 1 an de la proclamarea canonizarii Sfantului Cuvios Gheorghe de la Cernica.

Aceste momente au fost marcate astazi la Manastirea Cernica prin oficierea slujbei Sfintei Liturghii de catre un sobor de preoti si diaconi in frunte cu Prea Fericitul Parinte Teoctist – Patriarhul Romaniei impreuna cu Inalt Prea Sfintitul Iosif – Mitropolitul Ortodox Roman pentru Europa Occidentala si Meridionala si Prea Sfintitul Varsanufie Prahoveanul – Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucurestilor.

In cuvantul de invatatura adresat credinciosilor, Prea Fericitul Parinte Patriarh Teoctist al Romaniei a prezentat cateva aspecte din viata Sfantului Cuvios Gheorghe de la Cernica: ‘Cuviosul Parinte Gheorghe, dupa ce 24 de ani a stat la Manastirea Neamt si a invatat de la staretul Paisie Velicikovschi multe din aceste feluri de traire bisericeasca, sufleteasca privind rugaciunea, ascultarea si viata de obste, toate fiind legate de rugaciunea mintii, de rugaciunea inimii, de Rugaciunea lui Iisus, la rugamintea Mitropolitului Tarii Romanesti a venit la Cernica ca sa odrasleasca aceasta manastire care decazuse complet. Astfel, el s-a asezat la Sfantul Neculai, acolo unde erau doar ruinele fostei manastiri de altadata, rugandu-se Mantuitorului cu caldura, si l-au inconjurat cativa ucenici cu ajutorul carora a facut in acest ostrov o frumoasa manastire.’

In cadrul aceluiasi cuvant de invatatura, Prea Fericitul Parinte Patriarh Teoctist a subliniat si importanta valorilor spirituale romanesti in contextul integrarii tarii noastre in Uniunea Europeana. Prea Fericirea Sa a aratat ca o contributie in acest sens o au si preotii si credinciosii romani de peste hotare: ‘Acum, cand ne pregatim sa fim europeni, dovada este frumusetea culturii noastre, frumusetea credintei, Europa are nevoie de asemenea straluciri ale credintei, de asemenea straluciri ale stiintei, ale darurilor lui Dumnezeu, dar, mai presus de toate, de pilda de viata a Mantuitorului Iisus Hristos si a Sfintilor Lui. Romanii nostri de peste hotare traiesc acolo departe de tara, pana in Australia si in Noua Zeelanda; lacrimeaza acolo dupa dorul de tara si se roaga pentru noi; aud de vrednicia noastra de acasa, de starea manastirilor, de starea bisericilor, de starea in general a credintei; ei se bucura de acestea. Autoritatile si inaltele personalitatile de peste hotare ne-au comunicat despre vredniciile ierarhilor, preotilor si credinciosilor nostri.’

Sfantul Cuvios Gheorghe, care a trait intre anii 1730 – 1806, a revigorat viata monahala in Schitul Cernica, unde a oranduit o manastire cu aleasa viata de obste dupa tipicul Sfantului Munte Athos si al obstilor paisiene din Moldova. Alaturi de Manastirea Cernica, incepand din anul 1793 si pana in 1806, Sfantul Cuvios Gheorghe a condus si Manastirea Caldarusani.

Mai multe detalii am aflat de la Diaconul Bogdan Tifrea: ‘Cuviosul Gheorghe a trait intre anii 1730-1806. El si-a inchinat viata, inca din tinerete, slujirii lui Dumnezeu si oamenilor, intrand in monahism la Sfantul Munte Athos in anul 1752 ca ucenic al renumitului parinte carturar Paisie Velicikovschi, pe atunci staret al Manastirii Vatoped. In anul 1763, Cuviosul Gheorghe l-a insotit pe staretul Paisie in Moldova la Manastirea Dragomirna, iar din 1775, din pricina ocupatiei austriece instaurata asupra Bucovinei, s-a mutat, impreuna cu parintele sau duhovnicesc si cu alti monahi, la Manastirea Secu. Dupa o alta perioada de 4 ani petrecuta la Sfantul Munte Athos, Ieromonahul Gheorghe a revenit in Moldova la Secu si Neamt, aici fiind staret Paisie Velicikovschi. Apoi, a trecut in Tara Romaneasca cu gandul de a se intoarce la Sfantul Munte, insa a fost convins de Mitropolitul Grigorie II al Tarii Romanesti sa primeasca a revigora viata in Schitul Cernica, aflat in totala parasire de aproape 3 decenii. Astfel, Cuviosul Gheorghe a oranduit aici o manastire cu aleasa viata de obste dupa tipicul Muntelui Athos si al obstilor paisiene din Moldova. Roadele ocarmuirii sale la Cernica au facut ca in anul 1793, Mitropolitul Filaret II sa-i dea in seama si Manastirea Caldarusani, conducandu-le efectiv pe amandoua din aprilie 1794 si pana la trecerea sa la cele vesnice din decembrie 1806, locuind pe rand in fiecare dintre ele si asezand egumeni care sa le poarte de grija, mai ales cand el era plecat dintr-o manastire intr-alta. In ambele manastiri, Cernica si Caldarusani, a randuit viata monahala dupa traditia athonito-paisiana. Sfarsitul vietii i-a sosit la 3 decembrie 1806 fiind inmormantat la Manastirea Cernica. Canonizarea Cuviosului Gheorghe a fost aprobata de membrii Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane in sedinta din 20 – 21 octombrie 2005 la propunerea Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Munteniei si Dobrogei. Ceremonia de proclamare a canonizarii a avut loc anul trecut pe data de 3 decembrie la Manastirea Cernica in cadrul Sfintei Liturghii oficiata de Prea Fericitul Parinte Teoctist – Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane impreuna cu ierarhi membri ai Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane.’

Comentarii Facebook


Știri recente