Astăzi creștinii prăznuiesc Intrarea Maicii Domnului în Biserică

Creștinii sărbătoresc astăzi, 21 noiembrie, Intrarea Maicii Domnului în Biserică. După cum făgăduise, când Maria a împlinit 3 ani, Ana a dus-o pe aceasta la Templul din Ierusalim. Amănunte despre această etapă a vieții Maicii Domnului sunt consemnate într-o apocrifă din secolul al II-lea, cunoscută sub numele de „Evanghelia după Iacov” sau „Protoevanghelia”. Astfel, la trei ani de la nașterea fetiței, Sfinții Părinți Ioachim și Ana au chemat toate rudele lor din Nazaret, au îmbrăcat-o pe fetiță cu cele mai bune haine și au plecat spre templu. Cete de fecioare tinere însoțeau grupul și cântau, ținând lumânări aprinse în mâini. La templu a fost întâmpinată de marele preot Zaharia, tatăl Sfântului Ioan Botezătorul. Până la intrarea în templu se urcau 15 trepte și, potrivit ritualului, iudeii trebuiau să se oprească pe fiecare treaptă pentru a rosti un psalm. Fiind prea mică, părinții au vrut s-o ajute pe Maria și să rostească psalmii în locul ei. Fetița însă, prin harul divin, a urcat repede singură treptele până sus.

După ce a întâmpinat-o, binecuvântându-o prin cuvintele „Tu ești cea care în Dumnezeu și-a proslăvit numele său între iudei. Tu ești cea în care Dumnezeu va descoperi mântuirea pe care a pregătit-o poporului său”, Marele Preot a luat-o de mână pe pruncă și a dus-o în cea mai sfântă încăpere a templului, în Sfânta Sfintelor. Tradiția spune că Fecioara Maria a rămas 12 ani la templu, petrecându-și timpul asemenea celorlalte fecioare; citea Scripturile, iar Îngerul Gavriil îi aducea hrană și îi tâlcuia locurile mai greu de înțeles din Biblie, pregătindu-o pentru Vestea cea Bună. Sfinții Teofilact, Ghermano, Teodorit și alți părinți bisericești spun că Fecioara Maria priveghea de seara până dimineața în Sfânta Sfintelor, cugetând adânc și rugându-se lui Dumnezeu, în răpire și în extazul minții.

Deși nu instituită oficial, sărbătoarea a existat înainte de sec. al VI-lea. Există astfel o mențiune a ei din sec. al IV-lea, făcută de Sf. Grigorie de Nyssa. Mai există și o mărturie privind construirea unei biserici de către împărăteasa Elena în cinstea acestui eveniment. Sfântul Andrei Criteanul (sec. al VII-lea) vorbește și el despre această sărbătoare ce se ținea la Ierusalim. În sec. al VIII-lea, patriarhii Gherman și Tarasie au rostit câte o predică în cinstea acestei sărbători. Se pare că data de 21 noiembrie reprezintă data sfințirii unei biserici cu acest hram în 543. Biserica a fost construită de Iustinian cel Mare lângă zidul ruinat al Templului. În Apus, sărbătoarea a fost adoptată mult mai târziu de papa Grigorie al XI-lea, care a celebrat-o pentru prima dată la Avignon, în 1374. Ea s-a răspândit in sec. XV-XVI, în timpul papilor Sixt al IV-lea și Sixt al V-lea.

Sărbătoarea mai este cunoscută în popor sub denumirea de Vovidenia sau Ovedenia.

Comentarii Facebook


Știri recente