Părintele arhimandrit Zaharia Zaharou de la Mănăstirea ‘Sfântul Ioan Botezătorul’ – Essex din Anglia a fost prezent ieri la Centrul cultural-pastoral ‘Sfântul Daniil Sihastrul’ – Durău, potrivit „Ziarul Lumina”, Ediția de Moldova. În prezența Înalt Preasfințitului Teofan, Arhiepiscopul Iașilor și Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, arhim. Zaharia Zaharou a susținut o prelegere pentru cei 100 de preoți din protopopiatele Târgu Neamț și Săveni, întruniți la conferința pastoral-misionară din acest an.
În debutul întâlnirii, Înalt Preasfințitul Teofan a vorbit preoților prezenți despre înființarea Mănăstirii ‘Sfântul Ioan Botezătorul’ – Essex din Anglia și despre părintele Sofronie Saharov, plecat la Domnul, cel care a organizat obștea acestei așezări monahale. ‘Sfântul Siluan Athonitul a devenit personalitatea de sfințenie cea mai marcantă din Ortodoxia veacului trecut. La mănăstirea rusească din Sfântul Munte Athos viețuia un alt rus, venit acolo după Revoluția bolșevică, cel care avea să devină părintele Sofronie Saharov. Părintele Sofronie Saharov nu și-a găsit o altă oblăduire duhovnicească decât la picioarele Sfântului Siluan, în care avea să recunoască un geniu al sfințeniei. După moartea Sfântului Siluan, părintele Sofronie s-a retras în Occident, mai întâi în Franța, apoi în Anglia, la 100 de kilometri de Londra. Aici a înființat Mănăstirea ‘Sfântul Ioan Botezătorul’, fiind părinte duhovnicesc pentru două obști (călugări și călugărițe). Puțin câte puțin, oameni din toată lumea ortodoxă au simțit în acest părinte un om cu totul și cu totul aparte. Foarte mulți tineri s-au îndreptat spre părintele Sofronie, pentru că au simțit în el duhul Sfântului Siluan. L-am întâlnit o singură dată pe părintele Sofronie, care, la începutul anilor â90, încărcat de ani a plecat la Domnul. A fost atât de puternic în cele ale duhului încât a reușit în timpul vieții sale să organizeze obștea de călugări și de călugărițe de la Mănăstirea ‘Sfântul Ioan Botezătorul’. În această obște au început să vină oameni care s-au așezat la picioarele părintelui Sofronie, trăind într-o autentică viață monahală. Mănăstirea ‘Sfântul Ioan Botezătorul’ – Essex din Anglia este cunoscută de noi, cei din țară, și pentru faptul că acolo a trăit părintele Rafail Noica’, a amintit Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, care a adăugat că arhim. Zaharia Zaharou de la Mănăstirea ‘Sfântul Ioan Botezătorul’ – Essex a fost invitat să susțină două conferințe la Iași și să viziteze mănăstirile din Moldova.
‘Cu cât mulțumim mai mult, cu atât El ne deschide ochii inimii ca să vedem și mai bine darurile Lui’.
Arhim. Zaharia Zaharou și-a îndreptat gândul de mulțumire ‘față de Dumnezeu pentru cinstea de a fi în prezența Înalt Preasfințitului Teofan și a preoților care participă la conferința de la Durău’, continuând să susțină o prelegere despre mulțumirea pe care oamenii trebuie să o aducă Celui Preaînalt pentru a deveni ‘vrednici de mântuire’. ‘Biserica este împărtășirea darurilor Sfântului Duh, iar noi intrăm în împărtășirea acestor daruri aducând mulțumire lui Dumnezeu. Tradiția Bisericii noastre ne învață să mulțumim lui Dumnezeu în miezul Sfintei Liturghii. Nu trebuie să uităm că Liturghia, înainte de toate, este o mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru toți sfinții Săi și îndeosebi pentru Maica Domnului. Atunci când mulțumim lui Dumnezeu pentru toate câte ne-a dat devenim părtași Bisericii. Oricine aduce mulțumire pentru toate binefacerile revărsate asupra lui sau întregului trup al Bisericii devine vrednic de mântuire. Învățându-ne să aducem încontinuu mulțumire lui Dumnezeu, ne învrednicim de o continuă și adevărată pocăință care nu are sfârșit pe pământ. Aducând mulțumire lui Dumnezeu continuu, nu facem decât să ne păstrăm un duh smerit. Acest duh smerit atrage în noi și mai mult darurile lui Dumnezeu. Cu cât mulțumim lui Dumnezeu mai mult, cu atât El ne deschide ochii inimii ca să vedem și mai bine binefacerile și darurile Lui. Vine clipa când nu mai suntem în stare să-I mulțumim lui Dumnezeu așa cum am dori și ne pocăim, pentru că El e vrednic de mai mult decât suntem noi în stare să-I oferim. Aceasta este adevărata pocăință care nu are sfârșit pe pământ. Dacă aducem mulțumire lui Dumnezeu, înseamnă că suntem oameni care ne învrednicim de mântuire’, a spus arhim. Zaharia Zaharou.
În continuare, invitatul conferinței pastoral-misionare de la Durău a răspuns la întrebările adresate de preoții din sală.
