Arhimandritul Eufrosin Poteca pomenit la mănăstirea Gura Motrului

Simpozionul „Mehedinți – istorie, cultură și spiritualitate” s-a încheiat astăzi, sâmbătă 13 septembrie, la mănăstirea Gura Motrului, unde începând cu orele 09.00 s-a săvârșit Sfânta Liturghie, precum și o slujbă de pomenire închinată Arhimandritului Eufrosin Poteca. La acest moment au participat alături de Prea Sfințitul Episcop Nicodim al Severinului și Strehaiei, profesori de istorie, de filozofie și oameni de cultură.

Personalitate marcantă a culturii românești, Eufrosin Poteca s-a născut în anul 1786, fiind un mare teolog, filosof, pedagog, orator, cărturar și iluminist român. S-a născut la Nucșoara-Prahova. din muncitori plugari, sub numele de botez Radu. A urmat școala grecească din București, unde a studiat literatura greacă, limba latină și teologia. În jurul anului 1806 se călugărește la Mănăstirea Neamț, unde primește numele de Eufrosin. Mai târziu a devenit profesor la această școală (între 1816 – 1818). A trecut apoi la Colegiul Sfântul Sava ca ajutor al lui Gheorghe Lazăr, care-l pune să predea geografia în limba română. Între 1820 și 1825 a studiat filozofia, istoria și teologia la universitățile din Pisa și Paris, ca bursier al Eforiei școlilor. În 1825 și-a inaugurat cursul de filosofie la Sf. Sava, sub direcția lui Ion Heliade Rădulescu, fiind primul profesor de filozofie al României. În 1829 a tipărit la Pesta „Filozofia cuvântului și a nărvurilor”, traducere a operei filozofului german Johann Gottlieb Heineccius (1681 – 1741), prin care a adus o contribuție importantă la fixarea terminologiei filozofice în limba română. La 1829 a fost ridicat la rangul de arhimandrit. În 1832 a fost numit egumen la Mănăstirea Gura Motrului. Arhimandritul Eufrosin Poteca a trecut la Domnul în iarna anului 1858 și a fost înmormântat lângă zidurile mănăstirii Gura Motrului din Mehedinți.

De numele lui Eufrosin Poteca se leagă apoi înființarea unor școli primare în Mehedinți, astăzi cea din satul Buicești purtându-i numele. Aceasta s-a întâmplat în anul 1836 cu doi ani înainte de a se înființa primele școli primare ale statului. Prin testament a Iăsat sume însemnate de bani pentru întretinerea la școală a cinci elevi la București și alți cinci la Craiova. Însuflețit patriot, a militat pentru luminarea poporultii și pentru înlăturarea unor nedreptăți sociale. Prin lucrările sale a contribuit la formarea filosofiei românești moderne.

Lucări originale:

v Cuvinte panighirice și moralnice, București, 1826, 367 p. (este inclus aici și cuvântul de deschidere a Cursului de Filosofie, rostit la 1 octombrie 1825);

v Manual de catihis religios și moral cuprinzător de dogmele și tainele Bisericii noastre, Buzău, 1839 (ed. aII-a București, 1845, 17 p.)

Traduceri:

v Dimitrie Darvaris: Mai nainte gătire spre cunoștințăa de Dumnezeu prin privirea celor cei sînt, Buda, 1818, 16 f. + 179 p;

v Johann Gottlieb Heineccius: Filosofia cuvântului și a năravurilor, adecă Loghica și Ithica elementare, carora se pune înainte Istorai filosofească, Buda, 1829, 24 f. + 398 p. (dupe versiunea greaca a lui Grigorie Brâncoveanu);

v Alexandru Scarlat Sturza: Enhirid adecă mânelnic al pravoslovnicului hristian, București, 1832, 415 p. (din greceste);

v Sfânta Scriptură pe scurt într-o sută și patru istorii, culese din Biblie și din Evanghelie și umată de un mare Catehism pentru Seminare, Buzău, 1836,180+ 80 p. (prima lucrare aparținea teologului german Johann Hubner, tradusă dupe versiunea greacă a lui Polihronie Dimitrie;

v A doua era prelucrarea greaca a Catehimului lui Platon al Moscovei, făcută de Dimitrie Darvaris; ed. a IIa, București, 1847, VI + 347 + 38 p.;

v Catehismul singur la Neamț, 1856, 96 P.);

v Obiceiurile israelitenilor și ale creștinilor, culeasă din Sf. Scriptură și din Istoria bisericescă a abatelui (Claude) Fleury , București, 1845 (după o versiune greacă), Jean Baptiste Massillon: Mic post ori Cuvinte alese, București, 1946 (din franțuzește);

v Jacques B. Bossuet: Vorbire asupra istoriei universale, tălmăcită (din franțuzește), 2 vol., București, 1855.

Postume:

Istoria monastirilor Vlahiei sau prnților domnitori Țării Românești mai ales cele religioase, după rânduiala chronologhicească, începându-se de la Radu Negru Voievod până în zilele noastre (1846, publicată parțial de G. Dem. Teodorescu în 1883)

v I. Bianu, Întăi bursieri români în străinătate, Scrisori de ale Lui Eufrosin Poteca, în „Revista Nouă”, București, I, 2, 1888, p. 421- 431;

v Ion Vârtosu, Pagini din autobiografia lui Eufrosin Poteca, în BOR, an. LV, 1937, n,. 71 0, p. 498 – 514 (.;i extras);

v Catehismul mititel, cuprinzând dogmele și tainele Bisericii Răsăritului pentru învțătura principilor, publicat de C. Rădulescu Motru, București, 1940, 23 p. (extras din ,,Revista de Pedagogie’, X, 1940);

v C. Rădulerscu Motru, Din autobiografia lui Eufrosin Poteca, în An. Acad. Rom., M. S. I., s. III, t. XII, București, 1943, 28 p.,

v Pr. Prof. Gheorghe I. Moisescu. Două cuvântări ale arhimandritului Eufrosin Poteca în MO, an. VI, 1954, nr. 4-6, P.250-255;

v Pr. Prof.Gheorghe I.Moisescu, Din crespondența arhimandritului Eufrosin Poteca (1825- 1858), în MO, an. X, 1958, nr.11 – 12, p. 807 – 834;

v Pr. Gabriel Cocora, Din corespondența arhimandritului Eufrosin Poteca, în MO, an. XI, 1959, nr. 3 -4. p. 207 -213;

v Pr. Gabriel Cocora, Câteva cuvântări ale arhimandritului Eufrosin Poteca, în MO, an. XVI, 1964, nr. 9- 10, p. 758-768;

v N. Isar, Câteva scrisori ale arhimandritului Eufrosin Poteca de la sfârișitul vieții sale (1852-1856), în BOR, an. XCIV, 1976, nr. 5-6, p. 590-594;

v Pr. Alexandru Stănciulescu-Bârda, Eufrosim Poteca inedit: Elemente de metafizică, în BOR, an. XCIX, 1981,nr.5-6, p.675-689;

v Predici și cuvântări. Studiu introductiv și note de Arhim. Veniamin Micle, Editura Mănăstirii Bistrița, 1993,128p.

Întrucât anul acesta se împlinesc 150 de ani de la trecerea la cele veșnice a teologului, filozofului, pedagogului și oratorului Eufrosin Poteca, Episcopia Severinului și Strehaiei a comemorat așa cum se cuvine acest moment, organizând o secțiunea în cadrul simpozionului, în ziua de joi, 11 septembrie 2008.

Cu acel prilej au fost lansate două cărți dedicate arhimandritul Eufrosin Poteca, și anume:

Filosofia cuvântului și a năravurilor, de Johann Gottlieb Heineccius, tradus în românește de Eufrosin Poteca la 1829 și editat de editura Aius sub îngrijirea profesorului Adrian Michiduță, ediție critică, 2006 – primul manual de filozofie din România;

Eufrosin Poteca – Scrieri filosofice, Editura Aius, 2008. Ediție critică, text stabilit și studiu introductiv și bibliografie de Adrian Michiduță, 400 pagini.

Eufrosin Poteca a fost mentorul lui C. Rădulescu-Motru, cel pentru care s-a dedicat studiilor filosofice. C. Rădulescu-Motru publică lucrarea Elemente de metafizică, în 1912, închinată lui E. Poteca: ,,Memoriei veneratului arhimandrit EUFROSIN DIMITRIE POTECA, egumenul mânăstirei Motru, primul profesor de filosofie în școlile din București. PRINOS”.

La acest moment de pomenire să spunem și noi în chip pios:

,,Vrednică să-i fie pomenirea!” și ,,Dumnezeu să-l odihnească cu drepții!”.

Sursa: episcopiaseverinului.ro

Comentarii Facebook


Știri recente