Anul omagial al Sfinților Împărați Constantin și Elena proclamat oficial în prima zi a anului la Catedrala Patriarhală

Prima zi a noului an civil, în care sărbătorim Tăierea Împrejur a Domnului Nostru Iisus Hristos, precum și pe Sfântul Ierarh Vasile cel Mare, a fost întâmpinată de un mare număr de români prin rugăciune, participând la slujbele săvârșite în biserici. La Catedrala patriarhală, Sfânta Liturghie și slujba Te Deum-ului au fost săvârșite de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, informează Ziarul Lumina.

La final, anul 2013 a fost proclamat Anul omagial al Sfinților Împărați Constantin și Elena în Patriarhia Română.

Patriarhul României, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, a săvârșit Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare în prezența unui impresionant număr de credincioși, tâlcuind după citirea pericopei evanghelice întreita semnificație a zilei de 1 ianuarie.

Preafericirea Sa a explicat credincioșilor semnificațiile duhovnicești ale sărbătorii Tăierii Împrejur a Domnului Nostru Iisus Hristos, a elogiat personalitatea Sfântului Vasile cel Mare și a vorbit despre începutul anului civil. Explicând de ce Mântuitorul a fost tăiat împrejur în a opta zi de la naștere, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a arătat că cifra opt înseamnă veșnicia, infinitul, omul fiind chemat la viața veșnică. „Tăierea împrejur cea după trup era o preînchipuire, o anticipare a unei alte tăieri împrejur, și anume tăierea împrejur duhovnicească – Taina Sfântului Botez, așa cum ne arată Sfântul Apostol Pavel. Tăierea împrejur a inimii sau tăierea împrejur duhovnicească înseamnă lepădarea creștinului de gândirea trupească lumească plină de autosuficiență și orgoliu și înduhovnicirea lui prin legătura duhovnicească cu Dumnezeu Făcătorul Cerului și al pământului, cu Sfânta Treime. Tăierea împrejur a Legii Vechi încetează prin botezul creștin care este tăiere împrejur duhovnicească, superioară celei după trup”, a arătat Patriarhul României.

De asemenea, Preafericirea Sa a arătat că Evanghelia citită în prima zi a anului ne îndeamnă la creștere duhovnicească și că un prunc trebuie să crească nu numai biologic, ci și duhovnicește. „Noi botezăm copiii pentru că deodată cu creșterea lor biologică, trupească, trebuie să crească și în harul Botezului, în Duhul Sfânt, prin rugăciunea părinților, prin integrarea copilului în viața spirituală, duhovnicească a Bisericii, prin faptul că îl împărtășim, că se roagă împreună cu familia, apoi cu biserica în înțelesul de comunitate. Ne arată că totdeauna pentru copii nu este suficient să-i creștem biologic, ci trebuie să-i creștem și teologic sau duhovnicește, și Mântuitorul Iisus Hristos este modelul creșterii duhovnicești. Creșterea duhovnicească nu este o simplă inteligență, este creșterea în relația omului cu Dumnezeu, iar înțelepciunea lui Iisus nu este înțelepciune lumească bazată doar pe rațiune, ci pe legătura pruncului și apoi a copilului mai mare cu Dumnezeu”, a mai arătat Preafericitul Părinte Patriarh.

Sfântul Vasile a unit înțelepciunea cu evlavia și cu lucrarea duhovnicească și materială

Apoi, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a elogiat personalitatea Sfântului Vasile cel Mare, unul dintre cei mai evlavioși, dar și cei mai harnici oameni ai Bisericii și unul dintre marii apărători ai credinței ortodoxe, într-o perioadă în care creștinismul era atacat de marile erezii. „Sfântul Vasile cel Mare a îmbinat cuvântul cu fapta și de la el ne-a rămas această înțelepciune de a mărturisi pe Dumnezeu nu doar prin scrieri sau cuvântări, ci și prin fapte și mai ales prin instituții. Sfântul Vasile a creat școli pentru educația fetelor, a creat școli pentru meserii, astfel încât tinerii să învețe meserii, și în mod deosebit lângă orașul Cezareea Capadociei a mai construit un orășel, numit mai târziu Vasiliada, în care se aflau case pentru bătrâni, spitale pentru bolnavi, case pentru pelerini sau călători, case de oaspeți pentru cei care stăteau o vreme acolo și nu aveau adăpost, erau săraci, o mulțime de instituții grupate în jurul unei biserici. Prin aceasta el aduce pentru prima dată în istoria creștinismului instituția filantropiei sau a carității. Această operă social-filantropică inspirată din Evanghelia Mântuitorului sub forma instituțiilor a fost modelul pentru întreaga creștinătate de mai târziu, atât în Răsărit, cât și în Apus”, a arătat Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române. La final, Patriarhul României i-a felicitat pe toți cei care poartă numele Sfântului Vasile sau derivate ale acestuia. Tot în prima zi a anului, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârșit o slujbă de Te Deum, după slujba Sfintei Liturghii.

1.700 de ani de la Edictul de la Mediolan

La finalul slujbei de Te Deum, în Catedrala patriarhală a avut loc proclamarea oficială a anului 2013 ca An omagial al Sfinților Împărați Constantin și Elena în Patriarhia Română. Documentul oficial a fost citit de diaconul Siluan Eloi, slujitor al Catedralei patriarhale, în prezența Preafericitului Părinte Patriarh și a credincioșilor care au participat la slujbe.

La final, Patriarhul României a rostit un cuvânt de învățătură în care a elogiat viața deosebită a Sfinților Împărați și a subliniat sprijinul deosebit acordat creștinismului.

„Proclamarea Anului omagial al Sfinților Împărați Constantin și Elena este în primul rând motivată de împlinirea a 1.700 de ani de când Sfântul Împărat Constantin a emis Edictul de libertate religioasă de la Mediolan. Această libertate religioasă pentru toate religiile a făcut ca și creștinii să nu mai fie persecutați. Anul 313 este o piatră de hotar. Aproape 300 de ani, creștinii au fost persecutați că nu se închinau împăratului și zeilor păgâni greco-romani. De aceea, mulți dintre ei au fost uciși în chinuri deosebite, episcopii și preoții au fost duși în închisori, mutilați și uciși; astfel calendarul nostru, din primele trei veacuri, este plin de sfinți martiri sau mucenici ca urmare a politicii mai multor împărați romani de a persecuta pe creștini”, a spus Preafericirea Sa.

De asemenea, a arătat că Sfântul Împărat Constantin cel Mare a fost un om cu chemare de la Dumnezeu pentru schimbarea Europei și a lumii întregi. „În primul rând noi cinstim pe Sfinții Împărați Constantin și Elena pentru că au fost mărturisitori ai lui Hristos, Fiul lui Dumnezeu care S-a făcut om din iubire pentru oameni și pentru mântuirea lor. De asemenea, îi cinstim ca fiind susținători și ajutători ai Bisericii. Nu numai că a eliberat pe episcopi și preoți din închisoare, ci i-a și chemat să ajute la formarea și educarea unei societăți noi creștine. De aceea, episcopii și preoții erau încurajați să propovăduiască eliberarea sclavilor din robie; Sfinții Împărați au dăruit unele imobile publice împărătești numite „basilica” care erau folosite pentru judecată publică sau pentru a anunța hotărârile imperiale. El a oferit astfel de basilici creștinilor pentru că multe biserici au fost dărâmate de împărații prigonitori romani.” Prin legile emise, a mai arătat Patriarhul României, Sfinții Împărați Constantin și mama sa Elena au fost nu doar buni creștini, ci și apărători ai demnității umane. „Sfântul Împărat Constantin a dat legi și decrete imperiale prin care a modificat legislația romană păgână. Astfel a interzis răstignirea, zdrobirea picioarelor și arderea trupului cu fierul roșu. Deci, a interzis tortura care se practica foarte des în timpul împăraților păgâni. A pedepsit adulterul, a interzis avortul, deci o mulțime din legile creștine de mai târziu au temelie în legislația din timpul Sfinților Împărați. De asemenea, au încurajat ajutorarea săracilor, a văduvelor, a bătrânilor, a bolnavilor”, a mai precizat Preafericirea Sa.

De asemenea, în ziua Noului An, la Catedrală a fost prezentată icoana oficială a anului omagial ce îi reprezintă în centru pe Sfântul Constantin și pe mama sa, Elena, imaginea centrală fiind înconjurată de o serie de scene din viața celor doi mari sfinți.

Comentarii Facebook


Știri recente