Ieri, 29 octombrie, în cadrul ședinței solemne a Sfântului Sinod al Bisericii noastre, PS Varsanufie Prahoveanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a prezentat un referat-sinteză cu privire la împlinirea a 650 de ani de existență a Mitropoliei Țării Românești, reflectată în activitatea religios-duhovnicească, cultural-editorialistică și mediatică a eparhiilor din Mitropolia Munteniei și Dobrogei, informează cotidianul „Ziarul Lumina”.
Anul acesta se împlinesc 650 de ani de când, la inițiativa domnitorului Țării Românești, Nicolae Alexandru (1352-1364), cu încuviințarea împăratului bizantin Ioan V Paleologul, recunoașterea Sinodului Patriarhiei din Constantinopol și a patriarhului ecumenic Calist I, a luat ființă Mitropolia Țării Românești prin strămutarea Sfântului Mitropolit Iachint de la Vicina la Curtea de Argeș. Titulatura Sfântului Mitropolit Iachint (1359-1372), a cărui jurisdicție se întindea de la Porțile de Fier până în Dobrogea, era de „mitropolit a toată Ungrovlahia”, fiind, totodată, arhiepiscopul eparhiei centrale, cu toate drepturile și îndatoririle unui chiriarh, chiar dacă, în documentele oficiale, titulatura de arhiepiscop o va întregi pe cea de mitropolit abia în secolul al XVII-lea.
La începutul secolului al XVI-lea, în cadrul Mitropoliei Ungrovlahiei sunt organizate primele două eparhii distincte: Episcopia Râmnicului și Episcopia Buzăului (în anii 1502-1503), la inițiativa fostului patriarh ecumenic Nifon al II-lea, iar în secolul următor reședința mitropoliei se va muta la Târgoviște (1617), astfel încât mitropoliții Luca (1602-1629), Teofil (1637-1648) și Ștefan (1648-1653; 1655-1668) au folosit titulatura de „Preasfințitul arhiepiscop al cetății Târgoviștei și mitropolit a toată Țara Ungrovlahiei”.
În a doua jumătate a secolului al XVII-lea, reședința mitropolitană va fi mutată iarăși, de data aceasta de la Târgoviște la București, așa cum s-a hotărât prin hrisovul domnesc al lui Radu Leon din data de 8 iunie 1668.
Astfel, începând cu mitropolitul Teodosie (1668-1672; 1679-1708), titulatura mitropoliților va fi cea de: „Arhiepiscop și mitropolit al scaunului Bucureștilor și a toată Ungrovlahia”. De atunci putem vorbi de Arhiepiscopia Bucureștilor, ca eparhie centrală a Mitropoliei (Ungrovlahiei) Țării Românești.
În secolul al XVIII-lea, mitropolitul Grigorie II este și cel care primește titlul onorific de Locțiitor al Tronului Cezareei Capadociei, pe care i l-a acordat, la 10 octombrie 1776, patriarhul ecumenic Sofronie II la intervenția stăruitoare a domnitorului Alexandru Ipsilanti (1774-1782). De atunci și până astăzi, arhiepiscopul și mitropolitul de la București a purtat fără întrerupere în titulatura sa titlul de Locțiitor al Tronului Cezareei Capadociei.
După Unirea Principatelor Române, domnitorul Alexandru Ioan Cuza acordă mitropolitului Nifon (1850-1875), la 11 ianuarie 1865, titlul de „mitropolit primat”, la care se adaugă, după punerea în aplicare a Legii sinodale din 14 decembrie 1872, și cel de „Președinte al Sfântului Sinod”. În acest fel, dreptul de jurisdicție onorifică acordat de Sfintele Canoane Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Române se extinde și asupra eparhiilor din Moldova. Către sfârșitul vieții, Mitropolitul Nifon se intitula: „Arhiepiscop și Mitropolit al Ungrovlahiei, Locțiitor al Tronului Cezareei Capadociei, Primat al României și Președintele Sfântului Sinod”.
În anul 1925, prin hotărârea Sfântului Sinod din 4 februarie și Legea promulgată la 25 februarie, scaunul arhiepiscopal și mitropolitan al Ungrovlahiei, ca Primat al României, a fost ridicat la rangul de Patriarhie, iar arhiepiscopul și mitropolitul Ungrovlahiei a devenit, în calitatea sa de Primat al României, Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Ca urmare, titularul acestui scaun poartă, până astăzi, deasupra celorlalte numiri, pe cea de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Primul patriarh Miron Cristea (1925-1939), investit și înscăunat la 1 noiembrie 1925, se intitula „Arhiepiscop al Bucureștilor, Mitropolit al Ungrovlahiei, Locțiitor al Tronului Cezareei Capadociei și Patriarh al României”.
La 17 mai 1990, Adunarea Națională Bisericească, pe temeiuri „de ordin istoric, administrativ-bisericesc și misionar-pastoral” și pentru a răspunde „cerințelor actuale ale clerului și credincioșilor”, a aprobat hotărârea Sfântului Sinod de schimbare a denumirii Mitropoliei Ungrovlahiei în: „Mitropolia Munteniei și Dobrogei”. Ca urmare, în zilele noastre, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române se intitulează: „Arhiepiscop al Bucureștilor, Mitropolit al Munteniei și Dobrogei, Locțiitor al Tronului Cezareei Capadociei și Patriarhul Bisericii Ortodoxe”, iar jurisdicția sa se exercită, potrivit Sfintelor Canoane și Statutului în vigoare, ca arhiepiscop al Bucureștilor peste teritoriul Arhiepiscopiei, ca mitropolit al Munteniei și Dobrogei și peste eparhiile sufragane, iar ca patriarh peste întreaga Biserică Ortodoxă Română.
Anul acesta, 2009, când aniversăm 650 de ani de existență a Mitropoliei Țării Românești, a fost evidențiat în toate eparhiile care alcătuiesc Mitropolia Munteniei și Dobrogei printr-o intensă activitate religios-duhovnicească, cultural-editorialistică și mediatică pe care o vom puncta în cele ce urmează.
Astfel, pentru a marca așa cum se cuvine acest popas aniversar, Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Munteniei și Dobrogei a propus, prin temeiul nr. 5112/19 iunie 2008, Sfântulului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române canonizarea celui dintâi mitropolit al Țării Românești: Sfântul Ierarh Iachint (cu zi de prăznuire la 28 octombrie), alături de cea a Sfântului Voievod Neagoe Basarab (cu zi de prăznuire la 26 septembrie) și a Sfântului Cuvios Dionisie Exiguul din Dobrogea (cu zi de prăznuire la 1 septembrie). Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât în ședința de lucru din 9 iulie 2008 canonizarea sfinților mai sus amintiți, a căror proclamare solemnă a avut loc la 26 octombrie 2008 în Catedrala patriarhală din București.
Totodată, la inițiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel și cu aprobarea Sinodului Mitropolitan al Munteniei și Dobrogei, un colectiv de autori desemnați de eparhiile Mitropoliilor Munteniei și Dobrogei și Olteniei, sub coordonarea Sectorului cultural și relații cu mass-media al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a alcătuit un album închinat domnitorilor și ierarhilor Țării Românești, intitulat: „Domnitorii și ierarhii Țării Românești. Ctitoriile și mormintele lor”, a cărui lansare oficială este înscrisă pe ordinea de zi a Ședinței solemne de astăzi.
În același context al aniversării celor 650 de ani de existență a Mitropoliei Țării Românești, la inițiativa Părintelui Patriarh Daniel și cu aprobarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, au fost ridicate la rang de Arhiepiscopii: Episcopia Argeșului și Muscelului (ridicare oficială în rang la 26 septembrie 2009), Episcopia Dunării de Jos (ridicare oficială în rang la 27 septembrie 2009) și Episcopia Buzăului și Vrancei (a cărei ridicare oficială în rang se va face în data de 8 noiembrie 2009).
Revenind la modul în care anul jubiliar pe care îl trăim s-a reflectat în activitatea religios-duhovnicească, cultural-editorialistică și mediatică a eparhiilor din Mitropolia Munteniei și Dobrogei, putem spune că Arhiepiscopia Bucureștilor a marcat evenimentul în cadrul conferințelor administrative preoțești, pe protoierii, desfășurate anul acesta; a organizat împreună cu Sectorul patrimoniu cultural al Patriarhiei Române expoziția tematică: Mitropolia Țării Românești – 650 de ani de existență; a tipărit romanul creștin: Singurătatea lui Vlad Țepeș (autor: Ileana Toma); a tipărit slujba Sfântului Ierarh Iachint, a Sfântului Voievod Neagoe Basarab și a Sfântului Dionisie Exiguul; a tipărit icoanele (în diferite formate) cu chipul celor trei sfinți; a alcătuit materiale documentar-istorice pentru revista Glasul Bisericii; a coordonat lucrările de redactare, tehnoredactare, grafică și tipar la albumul: „Domnitorii și ierarhii Țării Românești. Ctitoriile și mormintele lor.”; a realizat împreună cu Romfilatelia un album și o coală filatelică intitulate: „650 de ani de la întemeierea Mitropoliei Țării Românești” și a unui album filatelic: „București – 550 de ani 20 septembrie 1459-20 septembrie 2009”; a publicat volumul: Biserica Ortodoxă Română și Unirea Principatelor și a programat dezbateri la postul de Radio TRINITAS pe această temă cu diverși profesori de la Facultatea de Teologie „Justinian Patriarhul” din București.
La rândul ei, Arhiepiscopia Tomisului, sub arhipăstorirea Înalt Preasfințitul Părinte Teodosie, a organizat Conferința „Fericitul Voievod Neagoe Basarab – Domn al păcii și ctitor de cultură românească”; a organizat Simpozionul: „Creștinism și românitate la gurile Dunării” organizat de Facultatea Ortodoxă de Teologie din cadrul Universității Ovidius – Constanța și a realizat emisiuni tematice la postul de radio Dobrogea pe care îl coordonează.
Arhiepiscopia Târgoviștei, sub arhipăstorirea Înalt Preasfințitului Părinte Mitropolit Nifon, a tipărit ediția jubiliară a Octoihului lui Macarie (1510), în colaborare cu Academia Română; a organizat proclamarea solemnă a Sfântului Voievod Neagoe Basarab și a adus și așezat moaștele Sfântului Ierarh Nifon, patriarhul Constantinopolului și mitropolitul Țării Românești, în Catedrala arhiepiscopală din Târgoviște; a inaugurat Aula Sfântului Voievod Neagoe Basarab în incinta Reședinței arhiepiscopale din Târgoviște (în ziua de 26 septembrie 2009); a tipărit volume, cu tematică diversă, ca un omagiu adus celor 650 de ani de existență a Mitropoliei Țării Românești: broșura misionară Tineret, Biserică, Societate, un album cu biserici și mănăstiri reprezentative din Arhiepiscopia Târgoviștei, intitulat: „Semne ale iubirii de Dumnezeu”; Slujba Sfântul Voievod Neagoe Basarab, Slujba Sfântului Ierarh Nifon, Viața și acatistul Sfântului Voievod Neagoe Basarab, Viața și acatistul Sfântului Ierarh Nifon, articole tematice în Almanahul Bisericesc 2009 (în pregătire sunt: două volume cu valențe istorice, culturale, spirituale și naționale cu referință la voievodul Mihai Viteazul și domnitorul Matei Basarab și editarea unui CD cu slujba Sfântului Voievod Neagoe Basarab); a organizat Simpozionul internațional cu tema: „Contribuția Voievodului Neagoe Basarab la dezvoltarea culturii și spiritualității românești”, care va fi publicat într-un volum de studii, iar la conferința pastoral-misionară de toamnă, în cadrul fiecărei protoierii, în prezența Chiriarhului locului, va trata tema: „650 de ani de existență a Mitropoliei Țării Românești”; a fost dezbătută la ședințele administrative lunare din cadrul protoieriilor, în luna februarie, tema: „650 de ani de existență a Mitropoliei Țării Românești”; a supravegheat apariția în mass-media locală a unor articole și eseuri ale profesorilor de la Facultatea de Teologie a Universității Valahia din Târgoviște și de la Seminarul Teologic „Sf. Ioan Gură de Aur” din Târgoviște, precum și realizarea unor emisiuni specializate de radio și TV.
Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, sub arhipăstorirea Înalt Preasfințitului Părinte Calinic, a primit anul acesta, cu bucurie, la inițiativa Preafericitului Părinte Daniel, un nou ocrotitor pentru Catedrala arhiepiscopală, odată cu ridicarea în rang a eparhiei, și anume: Sfântul Voievod Neagoe Basarab. Remarcăm dintre activitățile proaspetei arhiepiscopii: organizarea Simpozionului național de istorie: „650 de ani de la înființarea Mitropoliei Ungrovlahiei. Spiritualitate și istorie în Episcopia Argeșului și Muscelului”; organizarea Conferinței internaționale cu titlul: „Eclesiologia, o abordare scripturistică, patristică și din perspectiva dialogului ecumenic. Dimensiunea ecumenică a domnitorului Neagoe-Vodă Basarab”, care va fi publicată într-un volum distinct, și tipărirea unei noi ediții din lucrarea: „Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie” – operă fundamentală a limbii române.
Arhiepiscopia Dunării de Jos, sub arhipăstorirea Înalt Preasfințitului Părinte Casian, a redactat materialul necesar pentru volumul „Domnitorii Țării Românești. Ctitoriile și mormintele lor”; a publicat volumul de studii istorice: „Arhiepiscopia Dunării de Jos. Istorie bisericească, misiune creștină și viață culturală. De la începuturi până în secolul al XVI-lea!”; a publicat albumul: „Arhiepiscopia Dunării de Jos. Sfințenie, frumusețe, comuniune” și a organizat sesiunea de comunicări: „Creștinismul românesc și organizarea bisericească în secolul XIII-XIV. Știri și interpretări noi”.
Episcopia Buzăului și Vrancei, sub păstorirea Preasfințitului Părinte Epifanie, a redactat materialul pentru lucrarea: „Domnitorii Țării Românești. Ctitoriile și mormintele lor”; a tratat teme specifice în cadrul cursurilor preoțești de la Mănăstirea Rătești și a cursurilor de perfecționare a cântăreților bisericești de la Mănăstirea Ciolanu și a organizat Conferința semestrială de toamnă cu titlul: „Mitropolia Ungrovlahiei – 650 de ani de la întemeiere. Ierarhi ai Episcopiei Buzăului și Vrancei care au avut un rol deosebit în istoria acesteia”.
Episcopia Sloboziei și Călărașilor, sub păstorirea Preasfințitului Părinte Vincențiu, a publicat diverse materiale privind tema propusă în revista eparhială: Bărăganul Ortodox.
Episcopia Alexandriei și Teleormanului, sub păstorirea Preasfințitului Părinte Galaction, a dezbătut tema aniversară în cadrul conferințelor administrative lunare la sediul celor patru protoierii; a publicat articole tematice în revista oficială a Episcopiei: Biserica Ortodoxă și a organizat Simpozionul cu tema: „650 de ani de existență a Mitropoliei Țării Românești” la Seminarul „Sfântul Calinic de la Cernica” de la Turnu Măgurele.
Episcopia Giurgiului, sub păstorirea Preasfințitului Părinte Ambrozie, a publicat documentare istorice cu referire la momentul începuturilor Mitropoliei și a personalității Sfântului Ierarh Iachint în revista eparhială – Revista Ortodoxă; a acordat hramul „Sfântul Ierarh Iachint, mitropolitul Țării Românești” bisericii parohiei Dobreni, Protopopiatul Herăști; a organizat Simpozionul cu tema: „650 de ani de existență a Mitropoliei Țării Românești” la Seminarul teologic „Teoctist Patriarhul” din Giurgiu; a organizat conferința pastoral-msionară de toamnă cu tema aniversară; a dezbătut tema aniversară la întâlnirea de lucru cu profesorii de Religie din Eparhie și a prezentat pe site-ul Episcopiei Viața Sfântului Iachint.
Episcopia Tulcii, sub păstorirea Preasfințitului Părinte Visarion, a dezbătut tematica specifică în cadrul conferințelor pastoral-misionare semestriale organizate în cele 3 protopopiate ale Eparhiei; a emis distincția eparhială „Crucea Sfântului Ierarh Iachint” pentru clerici și mireni; a tipărit icoane cu chipul Sfântului Ierarh Iachint, mitropolitul Țării Românești; a realizat icoane pictate pe lemn cu chipul Sf. Ierarh Iachint, Mitropolitul Țării Românești; a inaugurat în data de 1 septembrie 2009 Librăria eparhială „Sfântul Iachint Mitropolitul”; a reflectat evenimentul aniversar în paginile publicației eparhiale: Cuvânt Bun; a rânduit așezarea de noi biserici sub ocrotirea Sfântului Ierarh Iachint de la Vicina și a publicat în cadrul Editurii eparhiale mai multe titluri specifice.
Ca o încununare a activităților religios-duhovnicești, cultural-editorialistice și mediatice a eparhiilor din Mitropolia Munteniei și Dobrogei, Administrația centrală bisericească, care își are sediul pe aceeași Colină a Bucuriei, împreună cu Arhiepiscopia Bucureștilor și Mitropolia Munteniei și Dobrogei, a evidențiat, la cel mai înalt nivel, cei 650 de ani de existență istorică a Mitropoliei Țării Românești prin: programele speciale dedicate evenimentului de către Centrul de Presă BASILICA, prin intermediul radioului, a televiziunii, dar și a „Ziarului Lumina”, pe întreg parcursul acestui an; punerea în circulație (la 24 iunie 2009) a unei monede aniversare de argint cu chipul voievodului Nicolae Alexandru Voievod și a Sfântului Mitropolit Iachint, dedicate celor 650 de ani de la întemeierea Țării Românești; publicarea, în cadrul Editurii BASILICA, a lucrărilor: Pridvoare ale cerului (amplă monografie de prezentare a mănăstirilor și schiturilor din Arhiepiscopia Bucureștilor) și Protoieria III Capitală (lucrare de referință ce prezintă toate lăcașurile de cult din Protoieria a III-a Capitală); organizarea expoziției tematice: Mitropolia Țării Românești – 650 de ani de existență (Sectorului Patrimoniul Cultural al Patriarhiei Române); și tipărirea icoanelor Sfinților Iachint, Neagoe Basarab și Dionisie Exiguul în diferite formate la Tipografia Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă.
Preafericirea Voastră,
Înaltpreasfințiile Voastre,
Preasfințiile Voastre,
Preacucernici părinți și Distins auditoriu,
Acestea sunt doar o parte din activitățile religios-duhovnicești, cultural-editorialistice și mediatice ale eparhiilor din cuprinsul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei, așa cum ne-au fost transmise. Suntem însă convinși că bucuria acestui an aniversar a pătruns în sufletul fiecărui slujitor al altarului care a înțeles importanța evenimentului pe care îl trăim cu toții. Nu este o sarcină ușoară să slujești Domnului având în spate șase secole și jumătate de slujire neîntreruptă în cadrul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei, cu atâția ierarhi și preoți care au fost pe deplin conștienți de importanța misiunii lor, care au contribuit nu numai la propășirea Bisericii lui Hristos, dar și la ridicarea duhovnicească și culturală a neamului din care au răsărit ca niște luminători vrednici. De aceea ne revine misiunea sfântă de a continua opera înaintașilor noștri, care au întărit românilor credința în Hristos și au făcut să propășească școala, limba și cultura românească prin acțiunile lor. Avem astăzi posibilitatea să desăvârșim ceea ce au început Sfântul Mitropolit Iachint și alții ca el, sfinți, cunoscuți și necunoscuți, prin mijloacele de propovăduire modernă pe care ni le oferă mass-media: cotidian, radio și televiziune, care se adaugă la mijloacele deja consacrate ale predicii și catehezei, ale cuvântului bun prin Sfintele Taine și slujbe în bisericile din cuprinsul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei. Nimeni nu ne împiedică astăzi să punem în valoare ceea ce am primit ca moștenire din istorie și prin Duhul Sfânt în Biserică și, de aceea, suntem datori să dezvoltăm misiunea Bisericii în societate pentru mântuirea neamului românesc, în spiritul tradiționalist-dinamic ce ne caracterizează.
