Între mișcările culturale ale Banatului Montan de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, s-au constatat o renaștere și o organizare a vieții muzicale bisericești. Între acestea se evidențiază mișcarea culturală din Reșița Română, în care Biserica românilor este un factor determinant, informează „Ziarul Lumina”, Ediția de Banat.
Astfel, așa cum aflăm din istoricul acesteia, în anul 1894 a fost înființată, sub denumirea de Reuniunea de Cântări, Lectură și Muzică a Plugarilor Români din Reșița Română, o formație corală. Reuniunea a fost una dintre cele mai importante asociații culturale ale Reșiței, constituind nucleul activității corale și teatrale locale, care a rezistat mai bine de un secol și care a contribuit la închegarea altor grupări culturale printr-o implicare directă, iar, dacă pe stema municipiului Reșița este inclusă simbolic o liră, este bine să reamintim că acest lucru se datorează și acestei prime asociații. Reuniunea s-a înscris, firesc, în mișcarea culturală bănățeană cu larg caracter de masă, începută la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Această asociație a reprezentat o adevărată instituție, implicată o mare perioadă de timp în evenimentele comunității locale, alături de alte asociații culturale din Reșița. Factorul principal al reușitei acțiunilor culturale de masă din Banat a fost nivelul cultural ridicat al țărănimii române. Existau, în acea vreme, țărani-coriști, țărani-dirijori, țărani-scriitori și publiciști, țărani-actori și compozitori. Astfel, dirijorul Corului Reuniunii, Ion Iliasă, nu numai că a susținut și promovat, dar a și participat în mod direct la activitatea corală și a localităților din jurul Reșiței, precum în Câlnic, Moniom, Cuptoare, a Corului Sindicatelor și a altor coruri bisericești. În cadrul mișcării corale țărănești, a proliferat și mișcarea teatrală bănățeană, de o mare amploare și în ascendent față de cea din Ardeal, situație recunoscută și admirată de Iosif Vulcan, un mare publicist și scriitor român, membru al Academiei Române, care aprecia, încă din anul 1889, că ‘plugariul nostru din Banat ne-a creat temelia teatrului național’, iar în anul 1904, în revista ‘Familia’, dr. Iosif Blaga scria: ‘În Banat, unde sunt atâtea reuniuni de cântări și coruri, acestea înseși s-au pus în fruntea mișcării teatrale. Dau și concerte și teatru’.
În perioada regimului comunist, Reuniunea de Cântări, Lectură și Muzică Reșița Română și-a pierdut vitalitatea, membrii ei fiind dispersați pe la diverse evenimente propagandistice, astfel că, în timp, și-a încetat existența, nedorind să contribuie la glorificarea unui regim ateu, lipsit de patriotism și idealuri cultural-naționale și spirituale.
Reuniunea de Cântări, Lectură și Muzică Reșița Română a fost reînființată însă în luna octombrie a anului 2007 (președinte Ioan Iliasă, nepotul celebrului dirijor), cu scopul de a continua tradițiile corale, teatrale, muzicale și de dansuri ale vechii asociații. Se așteaptă membri noi, cu calități artistice și muzicale pentru a reînvia tradiția corală bisericească din Reșița Română.
