Acasă la Sfinții Iachint, Neagoe și Ioanichie

Ample evenimente religioase s-au desfășurat sâmbăta trecută la Târgoviște și la Curtea de Argeș. Episcopia Argeșului și Muscelului a fost ridicată la rang de arhiepiscopie, iar întăistătătorul ei, PS Calinic, la rang de arhiepiscop. În prezența a peste 5.000 de argeșeni, a fost proclamată local canonizarea Sfântului Voievod Neagoe Basarab, a Sfântului Ierarh Iachint, mitropolitul Țării Românești, și a Sfântului Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel, aflăm din ediția de astăzi a cotidianului Ziarul Lumina.

Canonizarea Sfântului Neagoe Basarab a fost proclamată de Patriarhul Daniel, alături de 23 de ierarhi, membri ai Sfântului Sinod, în aceeași zi, și la Târgoviște. A asistat și președintele Traian Băsescu, ministrul Culturii Teodor Paleologu, autorități locale și 15.000 de credincioși.

Evenimentele religioase de sâmbăta trecută, care se înscriu în vizita canonică a Patriarhului României în Mitropolia Munteniei și Dobrogei, au început la Târgoviște. Ceremonia de proclamare, care a constat în citirea Tomosului patriarhal de canonizare a Sfântului Voievod Neagoe Basarab, a urmat după slujba Sfintei Liturghii, oficiată de PF Părinte Patriarh Daniel și 23 de ierarhi ai Bisericii noastre, pe o scenă amenajată în imediata apropiere a Catedralei arhiepiscopale. Trecerea lui în rândul sfinților a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, anul trecut, în ședința de lucru din 8-9 iunie.

Momentul comemorativ din orașul reședință a județului Dâmbovița a fost completat prin aducerea de la Mănăstirea Dionisiu, din Muntele Athos, a unei părticele din moaștele Sfântului Ierarh Nifon, patriarhul Constantinopolului și Mitropolit al Țării Românești. Această părticică va rămâne definitiv aici spre închinare, alături de mâna aceluiași sfânt ierarh, primită la 20 august, de la IPS Irineu, Mitropolitul Olteniei. Organizatorii au legat momentul aducerii acestor sfinte moaște de ziua de prăznuire a Sfântului Voievod Neagoe Basarab, deoarece Sfântul Nifon a fost canonizat chiar în timpul domniei sale. În anul 1517, după terminarea construirii Catedralei de la Curtea de Argeș, Sfântul Neagoe a cerut ierarhilor țării ca mitropolitul Nifon să fie trecut în rândul sfinților, cu data de pomenire 11 august, fiind primul sfânt canonizat pe pământ românesc. Sfântul Ierarh este o personalitate teologică și culturală marcantă a veacului al XVI-lea, în Țara Românească, la Târgoviște, strălucit reorganizator al vieții ecleziastice și important model de spiritualitate ortodoxă și de ierarh iscusit, pildă de smerenie și de bunătate, dar și exemplu strălucit de viață duhovnicească.

Înalt Preasfințitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și Exarh patriarhal, a spus, în cuvântul rostit cu ocazia ceremoniei, că acest oraș a fost capitală pentru 33 de voievozi munteni și reședință pentru 22 de mitropoliți, iar în catedrala ctitorită de Neagoe Basarab, Sfântul Ierarh Nifon „a slujit, a învățat, a mustrat și a îndreptat pe cărările mântuirii poporul lui Dumnezeu. Acest eveniment strălucește cu mare intensitate în acest an în care sărbătorim 650 de ani de la întemeierea Mitropoliei Țării Românești. Atât Sfântul Ierarh Nifon, cât și Sfântul Voievod Neagoe Basarab sunt două coloane fundamentale ale susținerii misiunii Ortodoxiei românești pe aceste plaiuri”.

„Sfântul Voievod Neagoe Basarab a avut un suflet mare, a spus PF Părinte Patriarh Daniel, o puternică iubire față de Dumnezeu arătată mai ales în ctitorirea sau zidirea de biserici, în iubirea foarte mare pentru popor, pentru opera culturală creștină, dar și o iubire pentru celelalte Biserici Ortodoxe din lume. El a fost un bun român și un bun ortodox, cu o deschidere universală. Atâtea daruri a făcut, încât întreg Orientul creștin ortodox, care se afla sub ocupație otomană, a beneficiat de darurile sale. Bunătatea, iubirea sfântă din inima lui s-au revărsat dincolo de poporul său, dincolo de granițele țării sale”. Acesta s-a remarcat și prin lucrarea „Învățăturile către fiul meu, Teodosie”, impresionând printr-o cultură patristică și biblică deosebită. „Este pentru prima dată la noi când cineva se gândește cum trebuie îndrumat un om politic, un conducător de țară, ca să fie creștin în tot timpul vieții sale, nu numai la mari sărbători, ci să fie creștin și în vreme de încercare, și în vreme de suferință, și în vreme de belșug, și în vreme de sărăcie”, a punctat Întâistătătorul Bisericii Române, care a mai spus că opera culturală a Sfântului Voievod are o valabilitate permanentă, inspirând mereu nu numai pe oamenii care conduc țara, ci și pe fiecare om care conduce oameni, preoți, profesori etc.

Mulțumind Mitropolitului Nifon pentru buna organizare a evenimentului și pentru darurile primite – printre care și o mitră arhierească -, Părintele Patriarh a remarcat că la Târgoviște se tipăresc „nu numai multe, ci și bune cărți”; drept pentru care i-a oferit cadou ediția jubiliară a Sfintei Scripturi. Starețul Petros de la Mănăstirea Dionisiu din Muntele Athos, care a adus o părticică din moaștele Sfântului Ierarh Nifon, a primit o cruce pectorală.

Tot acum, Patriahul Daniel a lansat noua ediție a „Octoihului” ieromonahului Macarie, una dintre primele tipărituri din România, apărută la Mănăstirea Dealu, în 1510. Această nouă ediție imită aproape în totalitate prima ediție. S-au tipărit doar trei exemplare, doarece este foarte costisitor. Despre primele tipărituri ale lui Macarie, de la Târgoviște, Preafericirea Sa a spus că au „început cu anul 1508, Liturghierul, și apoi la doi ani, o altă carte, Octoihul. Apoi Evangheliarul, Molitfelnicul și Apostolul”. După acest moment religios-cultural, Patriarhul Daniel a binecuvântat și inaugurat Aula „Sfântul Voievod Neagoe Basarab” din Reședința arhiepiscopală.

Vizita canonică în Mitropolia Munteniei și Dobrogei, care a început sâmbătă dimineața cu evenimentul solemn de la Târgoviște, a continuat în a doua parte a zilei la Curtea de Argeș, cu proclamarea locală a Sfântului Voievod Neagoe, a Sfântului Ierarh Iachint și a Sfântului Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel, dar și cu ridicarea în rang de arhiepiscopie a Episcopiei Argeșului și Muscelului, și de arhiepiscop a Preasfințitului Episcop Calinic Argatu.

Delegația oficială plecată din Târgoviște a fost întâmpinată de chiriarhul locului, PS Calinic, și de autoritățile locale argeșene, în orașul Topoloveni, la Biserica „Sfântul Mucenic Gheorghe”. Această biserică se deosebește în mod deosebit de celelalte, deoarece zidurile ei nu au fost destinate de la început pentru un lăcaș de rugăciune, ci abia din 2004, când a început transformarea clădirii în biserică. „Este o organizare deosebit de ingenioasă și, în același timp, o manifestare a înțelepciunii cum se poate transforma spațiul în alt spațiu, prin transfigurare. Aici se îmbină tradiția iconostasului cu modernitatea materialelor”, a spus Patriarhul românilor, făcând aluzie la metalul care a înlocuit lemnul din catapeteasmă și la mozaicul, nu din sticlă pictată, ci din pictură integrată în sticlă topită.

Ultima oprire, înainte de Catedrala episcopală (arhiepiscopală, de sâmbătă), s-a făcut la Biserica „Sfântul Nicolae” – Domnesc din Curtea de Argeș, considerată de unii istorici cea mai veche biserică din sud-estul Europei. „Ne aflăm în locul unde a slujit Sfântul Ierarh Iachint de Vicina între anii 1359-1372. El a fost contemporan cu Sfântul Grigore Palama, care a trecut la Domnul tocmai în anul 1359, când prietenul și ucenicul său, Iachint de Vicina, a urcat pe tronul de arhipăstor al Mitropoliei Țării Românești”, a spus Patriarhul Daniel. În timpul păstoririi sfântului ierarh, Ortodoxia românească trebuia apărată, iar voievodatul Țării Românești trebuia consolidat, deoarece regele Ludovic cel Mare al Ungariei dorea convertirea Țării Românești la catolicism. Deci, acesta a apărat credința ortodoxă într-o vreme în care exista o mare competiție prozelitistă. Și a continuat: „Avem momente de profundă emoție, gândindu-ne că și moaștele, sfintele oseminte ale Sfântului Iachint, deși încă nu sunt descoperite, se află totuși în această biserică sau în apropierea ei”. Patriarhul a oferit și un cadou Bisericii „Sfântul Nicolae” – Domnesc, al doilea hram, „Sfântul Ierarh Iachint”, prăznuit la 28 octombrie.

Ajunși la Catedrala episcopală din Curtea de Argeș la slujba Vecerniei, delegația oficială a fost primită în aplauze de către credincioși și preoți, purtând epitrahile, cu flori în mâini. Printre ei se vedeau pâlcuri de primari cu tricolorul pus pe după umăr. Organizatorii au declarat că au fost chemați toți primarii din împrejurimi, în jur de 90.

După slujba Vecerniei, pe esplanada din fața Catedralei s-au citit cele trei Tomosuri patriarhale de proclamare locală a canonizării celor trei sfinți, adică a primului ierarh de la Argeș, Sfântul Iachint de Vicina, a domnitorului de aici, Sfântul Neagoe Basarab, și a isihastului care s-a nevoit în munții argeșeni, Sfântul Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel.

Patriarhul Daniel a menționat că proclamarea canonizării Sfântului Iachint, primul mitropolit al principatului Țării Românești, s-a făcut în fața catedralei pe care a construit-o Sfântul Voievod Neagoe Basarab, iar proclamarea canonizării Sfântului Neagoe Basarab s-a făcut la Curtea de Argeș pentru că este înmormântat aici. „Deci am venit la el, unde el din pământ privește cerul, și din cer privește pământul. Osemintele lui sunt în pământ, dar sufletul său, luminat de Duhul Sfânt, este în ceruri; a devenit rugător pentru neamul românesc și pentru întreaga Ortodoxie pe care a ajutat-o prin multele danii pe care le-a făcut în întreg Orientul. Este un moment deosebit de solemn, de sfânt, să venim acasă la Sfântul Iachint – pe care credem că-l vom găsi în urma săpăturilor în sau aproape de Biserica «Sfântul Nicolae» – Domnesc de aici, din Curtea de Argeș – și acasă la Sfântul Voievod Neagoe Basarab. Parcă sunt contemporani cu noi atunci când îi iubim, când le arătăm recunoștință pentru ceea ce ei ne-au lăsat nouă moștenire, și simțim cum creștem în prietenie cu ei și cu sfinții atunci când le urmăm pilda vieții lor prin ctitorirea de biserici, prin apărarea credinței, prin creșterea copiilor în credință și prin transmiterea de noi valori spirituale și culturale generației care vine”.

Despre proclamarea canonizării Sfântului Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel, Întâistătorul Bisericii noastre a remarcat că nu s-a făcut mai întâi la București, ci la Argeș, pentru că este din părțile acestea: „Am venit noi acasă la el, ca să facem bucurie argeșenilor și muscelenilor, spunându-le că, în ceruri, se află încă un rugător în plus pentru aceste locuri binecuvântate de Dumnezeu cu frumuseți ale naturii, la care Biserica a adăugat frumusețile culturii creștine”.

În bucuria proclamării celor trei sfinți, a spus PF Părinte Patriarh că s-a gândit ca întreaga episcopie să se bucure de o demnitate mai mare, ridicarea în rang a Episcopiei Argeșului și Muscelului – care are peste 330 de ani de existență, contribuind foarte mult la îmbogățirea spirituală a poporului român – și a Preasfințitului Calinic. „Cunoaștem râvna lui, nu numai în libertate, ci și în anii grei de comunism, când a fost stareț la Mănăstirea Cernica, și apoi toată lucrarea misionară. Reținem mai ales disponibilitatea Înalt Preasfinției Voastre de a răspunde la invitații atunci când alți ierarhi din alte eparhii vă invită. Deci, pe lângă înțelepciune și râvnă, are și o mobilitate misionară foarte mare. Deci, această pildă este foarte luminoasă, binecuvântată și trebuie făcută roditoare. De aceea sunt mulți ierarhi aici prezenți, pentru că și Înalt Preasfinția Sa a fost foarte adesea prezent la bucuriile și necazurile, la încercările și realizările altor eparhii. Această comuniune sinodală și frățietate arhierească este o mare binecuvântare și un mare dar de la Dumnezeu care trebuie mereu cultivat”.

A urmat ceremonia de ridicare în rang, în cadrul căreia Preasfințitul Calinic a primit din partea PF Patriarh Daniel însemnele arhiepiscopale: mantia de arhiereu, crucea patriarhală pentru arhierei, engolpionul, camilafca și cârja arhierească, devenind arhiepiscop.

După ce a mulțumit pentru cinstea primită, noul arhiepiscop a punctat evenimentele istorice mai importante ale noii Arhiepiscopii a Argeșului și Muscelului: recunoașterea Mitropoliei Țării Românești în 1359, când a fost primul sediu al ei, timp de 158 de ani; înființarea Episcopiei în 1793, ca urmare a propunerii mitropolitului Dositei Filitti, de către domnitorul Alexandru Moruzi al Țării Românești; cei 41 de ani, din 1949, până în 1990, timp în care episcopia a fost desființată. „După 650 de ani, Preafericirea Voastră, Părinte Patriarh Daniel, ați tămăduit rana de veacuri a argeșenilor, care nu uită istoria și evlavia strămoșilor români, aducându-ne bucurie în lumină de vecernii, cu meditații, rugăciune și recunoștință pentru ctitorii de altădată, trecuți în țara de peste veac, dar prezenți la această aleasă zi de sfântă istorie românească. Mă bucur și pot spune că Argeșul și Muscelul, din Țara Basarabilor, sunt ca Moldova mușatină și celelalte locuri ale vechii Dacii, în care se cumpănesc firea poporului nostru românesc și credincioșia sa adevărată în Iisus Hristos Domnul”, a spus Înalt Preasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului. Menționăm că Patriarhul României a dăruit Catedralei arhiepiscopale un nou hram, „Sfântul Voievod Neagoe Basarab”.

Comentarii Facebook


Știri recente