Catedrala episcopală „Sfântul Ierarh Nicolae” din Tulcea a fost resfințită duminică de Preasfințitul Episcop Visarion, informează ” Ziarul Lumina’. Catedrala este considerată unul dintre cele mai reprezentative lăcașuri de cult din Dobrogea. Construcție monumentală, în stil bizantin, Catedrala episcopală „Sfântul Ierarh Nicolae” din Tulcea domină împrejurimile. În zilele de sărbătoare, existența i se face cunoscută până la mari depărtări prin sunetul deosebit de melodios al vestitelor sale clopote, turnate în Bavaria la 1882.
De peste 140 de ani, Biserica „Sfântul Nicolae” stă mărturie prezenței românești pe meleagurile dobrogene, ca element predominant între celelalte naționalități conlocuitoare. Nu se știe cu exactitate anul, oricum înainte de 1862, când în actuala curte a bisericii a fost ridicată o modestă biserică de lemn de către românii refugiați din localitatea Beștepe, situată la aproximativ 25 km est de Tulcea. Un lucru important este faptul că în această biserică slujea în limba română preotul transilvănean Dimitrie Luca. Pe locul sfintei mese există astăzi un monument comemorativ ridicat cu sprijinul Primăriei orașului în anul 1894.
Însemnările primilor preoți slujitori ai Bisericii „Sfântul Nicolae” consemnează faptul că în anul 1862 s-a început construcția actualei Catedrale, piatra de temelie fiind pusă de către mitropolitul Dionisie al Durostorului. Textul pisaniei de la intrarea în biserică menționează faptul că biserica a fost construită în timpul stăpânirii turcești, de către creștinii micii colonii românești. În anul 1862 s-a deschis în curtea bisericii o școală denumită până în 1878 Școala Primară Română. Dreptul de a ridica un locaș impozant cu trei turle a fost obținut printr-un firman împărătesc de către guvernatorul Dobrogei, Resim Pașa, ca urmare a stăruințelor mitropolitului Dionisie și a consulului francez Emille Langlé.
Un registru cu „averea și darea” din arhiva parohială ne informează însă că pregătirile pentru începerea lucrărilor la biserica mare au demarat încă din anul 1858. Potrivit aceleiași surse, lucrările au început în anul 1862 și s-au terminat în 1872. Lucrările s-au desfășurat sub îndrumarea preotului Dimitrie Luca.
O concepție arhitecturală rafinată
În întregul său ansamblu, Catedrala prezintă o concepție arhitecturală modernă, rafinată, cu soluții de acoperire complexe. Predomină formele curbe sau rotunjite, ceea ce conferă ansamblului o eleganță specifică. Atât fațada de vest, cât și fațadele laterale sunt decorate cu elemente neoclasice (coloane adosate, pilaștri, frontoane triunghiulare) îmbinate cu altele tradiționale (firide, muluri). Este o decorație bogată, fără a fi supraîncărcată, distribuită cu gust, și care reușește să sublinieze monumentalitatea ansamblului.
Pictura, realizată în stil renascentist, a fost executată între anii 1905-1906 de pictorul profesor D. Marinescu, de la Școala de Arte Frumoase din București. Dar problema pictării Bisericii „Sfântul Nicolae” a fost pusă în anul 1897, când a fost închisă în vederea restaurării și înzestrării acesteia cu cele folositoare. Un document din arhiva Bisericii specifică faptul că „trebuie știut că în afară de câteva icoane de lemn, nu avea nici o pictură. (…) În anul închiderii a fost însărcinat de către Ministerul Cultelor la pictarea bisericii marele nostru pictor Ștefan Luchian, secondat de Artachina; nu au dus lucrarea la bun sfârșit de vreme ce fondurile puse la dispoziție de minister nu erau suficiente și nici plătite la vreme. Cu acest prilej, Ștefan Luchian a pictat partea superioară a naosului, cei patru evangheliști din pandantivi, decorând și arcele din zona altarului. Tot acum s-au realizat o parte din icoanele împărătești.
Pictura acestui monument se încadrează curentului neoclasic ce se manifestă în pictura religioasă românească la începutul secolului al XX-lea. Tendințele neoclasice pot fi observate atât în ceea ce privește stilul, cât și din punctul de vedere iconografic.
În anul 1867, fiind în drum spre Constantinopol pentru a primi învestitura, domnitorul Carol I s-a oprit la Tulcea, în urma invitației făcute de mutașeriful de atunci, Ismail Pașa.
Cu acest fericit prilej, Carol I a vizitat și Biserica „Sfântul Nicolae”, care era pe atunci în construcție. Înțelegând nevoile în care se afla, a donat bisericii un potir argintat, aflat și astăzi printre odoarele bisericii. În anul 1878 a fost înființat corul bisericii, condus de dirijorul Ion Costescu, care mai târziu a ajuns profesor de muzică în București.
Restaurată în ultimii ani
Având în vedere că în anul 2002 biserica se afla într-o stare avansată de degradare, edificiul prezentând fisuri atât la nivelul infrastructurii, cât și la cel al suprastructurii, s-a început demararea amplelor lucrări de reparație capitală a bisericii, care au durat 5 ani, între anii 2003-2008. Pr. consilier Nicolae Sorin-Ion, care a editat anul acesta și un frumos album despre Catedrala episcopală, ne-a declarat: „Catedrala episcopală a suferit ample lucrări de restaurare și consolidare, din care amintim: turnarea centurilor la fiecare din coloanele din interiorul bisericii, spargerea și apoi turnarea stâlpilor și grinzilor din interiorul pridvorului, achiziționarea centralei termice, turnarea plăcii din cafasul bisericii, consolidarea fisurilor din zidăria suprastructurii, refacerea elementelor de profilatură la nivelul cornișelor și fațadelor exterioare, placarea pardoselii cu granit sau înlocuirea materialului lemnos vechi la turle și la bolți și acoperirea bisericii cu tablă de zinc. Totodată, din inițiativa preoților bisericii, s-a amenajat în spațiul din jurul bisericii un adevărat colț de rai, prin plantarea mai multor plante ornamentale și a unei fântâni arteziene aduse din Italia. În luna august 2006 s-au realizat pe fațada bisericii 4 icoane mari în tehnică mozaic. În cursul anului 2007-2008 s-au montat stranele noi de stejar, la care au fost folosite și elemente din stranele vechi și, prin purtarea de grijă a PS Părinte Visarion, achiziționarea unui policandru în naosul bisericii. O altă importantă lucrare realizată printr-o muncă asiduă între anii 2007-2008 a fost restaurarea picturii bisericii”.
Complex multifuncțional și Asociație umanitară
In anul 2003 au demarat lucrările pentru un complex multifuncțional cu hramurile „Izvorul Tămăduirii”, „Sf. Alexandru” și „Sf. Eugenia”, compus din parter cu pridvor, capelă funerară, bucătărie și sală de mese, care a fost pictat în tehnică fresco și finalizat în cursul anului acestuia.
În luna iulie a anului 2004, la inițiativa preoților Catedralei, a luat ființă Asociația umanitară Aegyssus. De buna funcționare a acesteia se ocupă preotul paroh Bogdan Florin Herța. Acesta și-a manifestat bucuria, spunând că: „Resfințirea Bisericii «Sfântul Nicolae», de acum Catedrala episcopală din Tulcea, ne bucură nespus. De acum înainte, această biserică, maica bisericilor din eparhie, va lumina ca o candelă aprinsă. Dacă până în anul 2001, aceasta era supranumită «biserica neagră»,din pricina stării dezastruoase în care se afla, iată că astăzi aceasta este în haină nouă, luminoasă”.
PS Visarion ne-a declarat că: „Impunătoare și sobră, zveltă și monumentală, construită în stil bizantin, Catedrala «Sfântul Nicolae», devenită de la 25 martie 2008 Catedrală episcopală a nou înființatei Eparhii a Tulcii, cuprinde în zidurile ei toată istoria zbuciumată a unui neam așezat în calea tuturor încercărilor istoriei în acest pământ sfânt și binecuvântat al Dobrogei din care, cu ajutorul lui Dumnezeu, a ieșit mereu biruitor. Recent restaurată în exterior, cu o pictură aleasă primenită și ea, înzestrată cu toate cele necesare săvârșirii sfintelor slujbe, Catedrala «Sfântul Nicolae» și-a primit iată podoaba de lumină și de har prin slujba resfințirii”.
Solemnitățile resfințirii Catedralei episcopale au debutat sâmbătă, prin aducerea, la inițiativa Preasfințitului Părinte Visarion și cu binecuvântarea Prefericitului Părinte Daniel, a moaștelor Sfântului Ierarh Nectarie, de o delegație de la Mănăstirea Radu Vodă din București. Acestea au fost întâmpinate de credincioși și preoți la intrarea în oraș, iar apoi de Întâistătătorul Eparhiei la Catedrala episcopală. După primirea moaștelor și așezarea lor spre închinare, vlădica Visarion a săvârșit slujba Vecerniei și a Litiei, înconjurat de un ales sobor de preoți și diaconi, în prezența unei mulțimi de credincioși.
Încununarea acestor lucrări a fost săvârșită duminică 6 decembrie, chiar de hramul Catedralei, prin solemna slujbă de resfințire oficiată de către Episcopul Tulcii, PS Visarion, înconjurat de un impresionant sobor de preoți, veniți din municipiu și din județ și diaconi, la care au asistat câteva mii de credincioși, iar apoi a fost oficiată Sfânta Liturghie arhierească. La finalul acesteia au fost răsplătiți prin ranguri și diplome toți ostenitorii și binefăcătorii.
