600 de ani de atestare documentară a Mănăstirii Snagov

Vineri, 21 noiembrie 2008, la praznicul Intrării în Biserică a Maicii Domnului, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, va oficia Sfânta Liturghie la biserica Mănăstirii Snagov. Cu acest prilej vor fi aniversați cei 600 de ani de atestare documentară a acestei vetre monahale, centru de cultură și spiritualitate ortodoxă din apropierea Bucureștilor.

Clădită pe un ostrov, în partea nordică a lacului Snagov, Mănăstirea Snagov a fost un important centru al culturii Țării Românești în epoca feudală. Prima atestare documentară sub numele de Snagov apare în anul 1408, într-un hrisov al lui Mircea cel Bătrân, dar sunt opinii că aici exista un lăcaș de cult încă din vremea lui Vladislav I (1364-1379). De altfel, pe insula pe care se află mănăstirea, săpăturile arheologice au scos la lumina zilei unelte și vase din epoca bronzului și din cea a fierului, monede romane și bizantine, care fac dovada unei locuiri vechi și neîntrerupte pe această insulă. Ansamblul mănăstiresc Snagov, edificat din cărămidă, era înconjurat de ziduri puternice pentru apărare, străjuite de un turn înalt de observare și pază, care servea, în același timp, și de clopotniță. Refăcută în 1517-1521 de către Neagoe Basarab, când bisericii mănăstirii i se dă o formă apropiată celei de astăzi, Mănăstirea Snagov continuă să reprezinte un important edificiu și un însemnat loc de convergență economică și socială al timpurilor de atunci. Din întregul ansamblu arhitectonic de odinioară au străbătut secolele, putând fi admirate și azi, doar una dintre biserici, clopotnița si vestigii ale vechilor chilii. În interiorul monumentului conservat – care și el a suferit numeroase transformări și restaurări – se mai pot vedea fresce din secolul al XV-lea, precum și portretele lui Neagoe Basarab și Mircea Ciobanul. După unii cercetători, însuși Vlad Țepes, ucis în 1476 în pădurea din preajma Băltenilor, a fost înmormântat la Snagov. Faima de care s-a bucurat Snagovul în epoca feudală s-a datorat și tipografiei instalată aici încă din vremea lui Matei Basarab, în 1643. Cea mai mare înflorire culturală a cunoscut-o, însă, în vremea lui Constantin Brâncoveanu – la sfârșitul secolului XVII și începutul secolului XVIII – când stareț al Snagovului a fost Sfântul Antim Ivireanul. Biserica Mănăstirii Snagov a deținut numeroase obiecte de cult și de artă feudală, multe dintre ele fiind conservate astăzi la Muzeul de Artă al României.

BIROUL DE PRESĂ AL ARHIEPISCOPIEI BUCUREȘTILOR

Comentarii Facebook


Știri recente