54 de ani de la trecerea la Domnul a IPS Nicolae Bălan, mitropolitul Ardealului

Ieri, 6 august 2009, când Biserica Ortodoxă a sărbătorit marele praznic la Schimbării la Față a Domnului, s-au împlinit 54 de ani de la trecerea la Domnul a Înaltpreasfințitului Părinte Nicolae Bălan, Mitropolitul Ardealului, personalitate marcantă a Bisericii noastre strămoșești.

Biografia IPS Nicolae Bălan:

Născut la 27 apr. 1882, în Blăjenii de Sus, jud. Bistrița-Năsăud, în familie de preot, a urmat Gimnaziul la Năsăud (abs. 1900), Facultatea de Teologie în Cernăuți (1900-1904), unde a obținut doctoratul (1905), cu studii de specializare la Facultățile de Teologie protestantă și catolica din Breslau (azi Wroclaw) în 1904 – 1905.

Profesor provizoriu (1905), apoi definitiv (1909), la catedra de Dogmatică Apologetică și Morală de la Institutul Teologic-Pedagogic din Sibiu (până în 1920), activând ca membru în Sinodul Arhiepiscopiei Sibiului și în Congresul Național Bisericesc al Mitropoliei Ardealului. Fondator și redactor al „Revistei Teologice’ de la Sibiu (1907 – 1916), în 1918 a redactat – cu alți doi profesori revista „Gazeta Poporului”, tot la Sibiu;

În noiembrie 1918, trimis de către Consiliul Național Român din Transilvania într-o misiune la Iași, pe lângă Guvernul României, în vederea realizării unității noastre de stat.

A fost hirotonit preot în 1919, ca la 14/27 febr. 1920 să fie ales mitropolit al Ardealului (hirotonit și instalat la Sibiu în 17/30 mai 1920), păstorind până la moarte (6 august 1955). A fost ales membru de onoare al Academiei Romane (1920), membru în Comitetul central al Asociației ASTRA din Sibiu și senator de drept.

Ca mitropolit, a Iuptat pentru acceptarea principiilor Statutului Organic șagunian în Legea și Statutul de organizare a Bisericii Ortodoxe Române din 1925, apărând autonomia Bisericii.

Pe tărâm cultural-teologic, a ridicat vechiul Institut teologic din Sibiu la rang de Academie (1921), cu drept de-a elibera diplome de licență (1943), devenită mai târziu Institut Teologic de grad universitar (1948); a îndrumat activitatea școlilor secundare aflate până în 1948 sub egida Bisericii (Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov, Liceul „Avram lancu” din Brad, școala normală , „Andrei Șaguna” din Sibiu); a înființat o școala normală de fete, școala de cântăreți bisericești „Dimitrie Cunțan” și un internat arhidiecezan, toate în Sibiu.

A trimis numeroși tineri teologi la Studii de specializare peste hotare, care au onorat apoi catedrele Academiei (mai târziu lnstitutului) din Sibiu și unii chiar ale Institutului Teologic din București. A îndrumat activitatea periodicelor bisericești de la Sibiu: „Telegraful Român”, „Revista Teologică” și „Lumina Satelor” (din 1922).

A pus bazele unor colecții, în care au apărut zeci de lucrări teologice; „Seria Teologică”, „Seria Didactică”, „Popasuri Duhovnicești”, „Biblioteca Bunului Păstor” ș. a.

A rectitorit mănăstirea brâncovenească de la Sâmbăta de Sus, a ridicat schitul și Căminul de la PăItiniș, paraclisul și biblioteca Academiei Teologice „Andreiane”, iar în eparhie s-au construit, în cursul păstoririi sale, peste 150 de biserici și peste 150 de case parohiale, și s-au înființat parohii și protopopiate noi.

A fost unul din marii ecumeniști din perioada interbelică (participant la Congresul ecumenist de la Stockholm din 1925 și Conferința ecumenismului practic de la Berna din 1926). A condus un pelerinaj la Locurile Sfinte în 1925. În ședința Consiliului de Coroană din 29-30 aug. 1940, a protestat împotriva Diktatului de la Viena, iar în anii următori a militat mereu pentru reîntregirea teritorială a țării.

A publicat sute de studii, articole, predici, pastorale, discursuri parlamentare, recenzii, note, în „Revista Teologică’ și „Telegraful Român”. Între acestea putem aminti:

– Problema religioasă în timpul de azi, în „Anuarul XXII al Institutului teologic-pedagogic’ din Sibiu, 1905/1906, p. 3-52 (și extras)

– Chestiunea bisericească din România și autonomia Bisericii noastre, Sibiu, 1910, 47 p.;

– Biserica luptătoare. Considerațiuni asupra drepturilor Bisericii și asupra chemării preoțești, Sibiu, 1910, 47 p.;

– Un Congres biblic românesc, Sibiu, 1912, 32 p.;

– Scepticismul religios. Studiu apologetic (după Dr. Franz Hettinger), în ‘Anuarul XXIX al Institutului teologic pedagogic”, 1912/1913, p. 3-49 (și extras);

– Pavel, apostolul Iui Iisus Hristos. Tablou biografic după Konrad Kirch, Sibiu, 1931,60 p.

– Biserica neamului și drepturile ei (Discurs în Senat), Sibiu, 1928, 162 p.

O parte din discursurile parlamentare, cuvântări și pastorale au fost strânse în volumele:

– Mântuiește, Doamne, poporul tău, Sibiu, 1945, XVI + 252 p. și

– Biserica și viața, Sibiu, 1947, XII + 360 p.

Date biografice preluate din:

‘Dicționarul Teologilor Români’ de Pr.prof.dr. Mircea Păcurariu, Editura Univers enciclopedic, București, 1996.

Sursa: episcopia-ramnicului.ro

Comentarii Facebook


Știri recente