479 de ani de la sfintirea Manastirii Probota

Manastirea Probota (‘Probota’ insemnand ‘fratie’) a fost sfintita la data de 16 aprilie 1527. Este prima ctitorie a domnitorului Petru Rares. Locasul de cult este monumental, armonios, cu turla deasupra naosului, pridvor inchis de inalte ferestre gotice cu chenare din piatra cioplita, abside poligonale marcate de arcade oarbe si ocnite, soclu prelungit cu banca de jur-imprejur. Ziduri de aparare inalte de 6 metri, turnuri patrate si casa domneasca intregesc ansamblul monahal cu elemente ale arhitecturii civile moldovenesti, printre putinele piese din secolul al XVI- lea care mai exista. Pictura interioara originala, din 1532, s-a pastrat in mica masura, suficient pentru a starni totusi admiratie. Judecata de Apoi (din pridvor) este introdusa aici pentru prima data in Moldova de catre varul voievodului Petru Rares, egumenul manastirii, viitor mitropolit, carturarul Grigorie Rosca. Manastirea Probota este una dintre primele biserici moldovenesti, zugravite la exterior (1532). Faptul ca fresca nu s-a pastrat in cele mai bune conditii, ca la celelalte monumente moldovenesti, desi conditiile climaterice sunt asemanatoare, se datoreaza probabil unei insuficiente cunoasteri a tehnicii de fixare a culorilor. Mai sunt urme din Imnul Acatist (Asediul Constantinopolului), din Arborele lui Iesei si figura vaga a lui Grigorie Rosca. In gropnita bisericii se afla mai multe pietre tombale, printre care ale voievodului Rares, doamnei sale Elena, a lui Stefanita. Din marmura alba, ele poarta o bogata decoratie in proces de transformare: pietrarii trec de la elementele geometrice la cele accentuat florale, inovatie care le fac reprezentative pentru sculptura secolului al XVI- lea.