150 de ani de la secularizare în sesiune de comunicări academice la Patriarhie

În Aula Magna Teoctist Patriarhul a Palatului Patriarhiei a avut loc, astăzi, 12 noiembrie 2013, Sesiunea științifică cu tema Secularizarea averilor bisericești (1863). Motivații și consecințe organizată de Patriarhia Română și Academia Română. La eveniment au fost prezenți Patriarhul României, Preafericitul Părinte Daniel, președintele Academiei Române, Acad. Ionel Haiduc, Academicienii Dan Berindei și alți academicieni, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, membri ai Academiei Române, membrii Permanențelor Consiliului Național Bisericesc și al Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor, decanul și profesori de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București, stareții și starețele din Arhiepiscopia Bucureștilor, dar și numeroși studenți de la Facultatea de Teologie Justinian Patriarhul a Universității din București.

Sesiunea a fost deschisă de cuvântul intitulat 150 DE ANI DE LA ADOPTAREA LEGII SECULARIZĂRII AVERILOR MĂNĂSTIREȘTI DIN 1863 și rostit cu acest prilej de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, membru de onoare al Academiei Române. A urmat apoi cuvântul domnului Ionel Haiduc, președintele Academiei Române, după care Patriarhul României i-a acordat distincția Crucea Patriarhală pentru mireni.

„Istoria Bisericii Ortodoxe Române se împletește cu istoria acestei țări și Istoria României nu poate fi bine înțeleasă fără cunoașterea și înțelegerea istoriei Bisericii Ortodoxe Române. Evenimentul pe care îl discutăm astăzi a avut consecințe deosebite asupra Bisericii Ortodoxe Române și fără îndoială s-a simțit și în viața Statului Român. Vreau să adresez din partea Academiei Române un salut tuturor participanților, să exprim dorința noastră de a continua colaborarea cu Biserica Ortodoxă Română în diferite activități și acțiuni. Academia Română și Patriarhia Română vor putea și în continuare să aibă o conlucrare, de data aceasta pozitivă. Sigur că regimul comunist a adâncit unele din dificultățile pe care Biserica Ortodoxă le-a cunoscut și se impune ca vremurile de astăzi să aducă Biserica Ortodoxă Română pe locul pe care îl merită în societatea românească„, a spus Acad. Ionel Haiduc, președintele Academiei Române.

Apoi, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a citit mesajul de felicitare adresat la 4 noiembrie 2013 Acad. Dan Berindei, Vicepreședinte al Academiei Române, intitulat UN SAVANT PATRIOT ȘI ÎNȚELEPT – Academicianul Dan Berindei la 90 de ani de viață și i-a conferit distincția Crucea Patriarhală pentru mireni.

În continuare, au urmat comunicările din această sesiune științifică după cum urmează:

  1. Motivații contextuale europene și românești ale secularizării averilor bisericești din 1863, prezentată de domnul academician Dan Berindei;

„Prin secularizare domeniile statului au fost îmbogățite ceea ce a ajutat la dezvoltarea tinerei Românii. Între Stat și Biserică au fost stabilite relații moderne și o conlucrare benefică, este însă drept că reașezarea s-a efectuat cu greutăți și probleme pentru Biserică care însă au fost în bună măsură remediate în perioada următoare a actului din 1863; e drept decenii de-a rândul problemele au existat. În statul modern Biserica Ortodoxă Română s-a putut afirma ca o entitate prestigioasă a Ortodoxiei în lume. În cadrul României Mari a putut fi instituită Patriarhia Română care reprezintă o instituție respectată nu doar a Bisericii, ci și a națiunii. Actul din decembrie 1863 rămâne ca un moment crucial în procesul de construcție a României Moderne”, a precizat Acad. Dan Berindei, vicepreședintele Academiei Române

  1. Reacțiile bisericești naționale și internaționale privind secularizarea averilor mănăstirești, susținută de părintele prof. univ. Ioan Moldoveanu, Facultatea de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul a Universității din București;

Textul legii a fost adus la cunoștința Porții în 14 decembrie explicându-se de ce s-a luat această măsură definitivă și precizându-se <<Legea a răspuns sentimentelor țării>>. Patriarhii nu au pierdut ocazia să protesteze, iar Înalta Poartă a trimis prin marele vizir o scrisoare prin care declara votul Camerei nul și neavenit, iar consilii generali ai Rusiei, Austriei, Angliei și Prusiei au mers în audiență la Cuza citindu-i o scrisoare cu conținut asemenea celei turcești, dar fără a avea pretenția unui protest. Singură Franța a susținut România, iar Italia a avut o atitudine rezervată”, a spus Pr. Conf. Univ. Dr. Ioan Moldoveanu, Facultatea de Teologie Ortodoxă din București

  1. Situația mănăstirilor românești după secularizare averilor bisericești (a doua jumătate a sec. al XIX-lea – prima jumătate a sec. al XX-lea), prezentată de părintele conf. univ. Mihai Săsăujan, Facultatea de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul a Universității din București.

Dacă în prima jumătate a secolului XIX în Țara Românească și Moldova existau aproximativ 232 de Mănăstiri și Schituri, în 1919 în Regatul României existau doar 75 de Mănăstiri și Schituri întreținute de stat la care se mai adăugau 22 de schituri particulare și de sine. În aceiași măsură numărul monahilor și monahiilor a scăzut dramatic. Spre exemplu în anul 1872, după secularizare, existau încă în mănăstiri aproximativ 4000 de monahi și monahii. În anii 1872 – 1902 numărul lor scade la 2500 urmând ca în 1919 numărul lor să rămână la 2171. Comparația cu anul 1868 spre exemplu când doar la Mănăstirea Neamț trăiau 696 de monahi, iar la Văratic trăiau 614 monahii ne indică extrem de clar descreșterea numărului viețuitorilor din mănăstiri înregistrat în a doua jumătate a secolului 19 și la începutul secolului 20„, a spus Pr. Conf. Univ. Dr. Mihai Săsăujan, Facultatea de Teologie Ortodoxă din București.

Expoziție de fotografie și documente la Palatul Patriarhiei

Participanții la sesiunea de comunicări „Secularizarea averilor bisericești (1863). Motivații și consecințe” au putut vedea, în Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei, documente și fotografii de epocă. Expoziția a fost organizată de Sectorul Cultură și Patrimoniu Religios al Patriarhiei Române. Un loc important în expoziție îl au și documentele vremii. Expoziția va putea fi vizitată la Palatul Patriarhiei până miercuri.

Comentarii Facebook


Știri recente