148 de ani de la Unirea Principatelor Romane

Astazi, 24 ianuarie 2007, se implinesc 148 de ani de la Unirea Principatelor Romane. In anul 1859, prin adunarile ad-hoc de la Iasi, din 5 ianuarie, si de la Bucuresti, din 24 ianuarie, Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domn al celor doua Principate, Tara Romaneasca si Moldova. Despre importanta infaptuirii Unirii Principatelor Romane ne-a vorbit parintele Florin Serbanescu, consilier pe probleme de patrimoniu al Patriarhiei Romane: ’24 ianuarie 1859 reprezinta momentul alegerii lui Alexandru Ioan Cuza in functia de domnitor al Tarii Romanesti, care a consfintit unirea celor doua Principate, o unire personala, prin alegerea lui Cuza ca domnitor si in Tara Romaneasca, dupa ce fusese ales la 5 ianuarie 1859, in Moldova. Unirea Principatelor reprezinta un moment extrem de important in istoria noastra nationala, pentru ca in acest moment au fost puse bazele statului roman modern care a fost desavarsita apoi in 1918, asa incat in edificarea edificiului national, momentul acesta are conotatii deosebit de importante’.

Parintele consilier Florin Serbanescu ne-a subliniat si aportul Bisericii Ortodoxe Romane la infaptuirea Unirii de la 1859, precum si implicatiile pe care Unirea Principatelor le-a avut in viata Bisericii Ortodoxe Romane: ‘Mitropolitul Nifon al Tarii Romanesti a condus aceasta adunare electiva in care a fost ales Alexandru Ioan Cuza. Au fost apoi si ceilalti ierarhi, pentru ca a fost o unanimitate de sustinere, si din partea Moldovei, si din partea Tarii Romanesti. Din Moldova, mitropolitul Sofronie Miclescu a sustinut acest demers al poporului roman. Dupa realizarea unirii au fost mari realizari pe plan bisericesc. Faptul ca in vremea lui Cuza, pentru prima data s-a pus problema autocefaliei Bisericii Ortodoxe Romane in 1864, prin decretul pentru infiintarea unei autoritati sinodale centrale, autocefalie care a fost consfintita abia in 1885, cand a fost recunoscuta de Patriarhia Ecumenica. Cu acelasi prilej a fost pusa problema necesitatii unui sinod al Bisericii Ortodoxe Romane. Nu trebuie sa uitam secularizarea averilor manastiresti care a rezolvat problema marilor averi pe care manastirile inchinate si locurile care erau inchinate foloseau in mod abuziv veniturile acestor manastiri’.

Despre semnificatiile Zilei Unirii din 24 ianuarie 1859 ne-a vorbit pr. conf. dr. Ion Vicovan, prodecanul Facultatii de Teologie Ortodoxa ‘Dumitru Staniloae’ din Iasi: ‘Unirea de la 1859 sau Unirea cea Mica, cum a fost numita in istorie, reprezinta pe de o parte implinirea unui vis de veacuri a romanilor, de a fi sub aceeasi conducere, de a fi impreuna, intrucat au aceeasi limba, aceeasi credinta si sunt de acelasi neam, iar pe de alta parte a reprezentat si reprezinta o premiza esentiala pentru infatuirea Romaniei celei mari de la 1918. Ca in toate actele marete ale tarii noastre, Biserica a avut o contributie esentiala in decursul existentei poporului roman, existenta bimilenara. Biserica dintotdeauna s-a rugat, cum se roaga si astazi, pentru unitatea tuturor romanilor si pentru unire in general. Chiar daca rugaciunea la prima vedere pare mai mult un element teoretic, ea a fost o lucrare practica si mai cu seama a avut urmari practice, concrete, deosebite’.

Comentarii Facebook


Știri recente