145 de ani de la Unirea Principatelor Romane Moldova si Tara Romaneasca

Dupa cum bine se stie, in acest an se implinesc 145 de ani, de la Unirea Moldovei cuTara Romaneasca, unire infaptuita in anul 1859 in timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Despre acest eveniment deosebit si despre implicatiile pe care le-a avut Biserica in infaptuirea Unirii, ne-a vorbit Parintele Conferentiar Dr. Ion Vicovan de la Facultatea de Teologie Ortodoxa ‘Dumitru Staniloae’ din Iasi: ‘Unirea Principatelor Moldova si Tara Romaneasca, 24 ianuarie 1859, numita si Unirea cea mica, face parte din evenimentele de seama din istoria poporului roman. La acest eveniment, ca si la cele majore din istoria poporului nostru, Biserica a avut o contributie fundamentala. Ea a pregatit evenimentul de acum prin predosloviile marilor ierarhi si continuand cu prefetele multora dintre lucrarile lor si sfarsind in aceasta perioada cu cuvantarile si cu lucrarile lor. Amintim faptul ca in Moldova in vremea aceea, mitropolit era Sofronie Miclescu care a avut o contributie majora la Unirea Principatelor. El a fost sustinut de ierarhii timpului, de loctiitorii de Roman si de Husi, a fost sustinut de catre marii profesori si teologi ai vremii, si aici amintesc pe fratii Scriban in mod deosebit. In Tara Romaneasca, mitropolit in vremea aceea era Nifon, care a fost sustinut in mod special de Sfantul Ierarh Calinic de la Cernica si de catre Filotei al Buzaului si de catre alti preoti, profesori de teologie, credinciosi. In anul 1859 s-a infaptuit ceea ce romanii si-au dorit de veacuri, Unirea Principatelor Romane Moldova si Tara Romaneasca, urmand ca la inceputul veacului al XX-lea sa fie alipita si cea de-a III-a tara romaneasca, Transilvania, fiind cunoscuta in istorie ca Unirea cea mare. Dupa anul 1853 cand a avut loc Razboiul Crimeii, s-au creat conditiile favorabile Unirii Principatelor, mai cu seama in urma incheierii Pacii de la Paris din anul 1856. Aceasta, intre altele, cele 7 mari puteri de atunci au stabilit marile puteri europene in numar de sapte. S-a hotarat ca la Bucuresti sa ia fiinta un Comitet European in care sa se discute probleme legate de viitorul Principatelor Romane. S-au creat mai multe comitete unioniste in cele doua tari romane, avand convingerea ca este momentul cel mai prielnic de pana acum de a se uni. Ca urmare a crearii acestor comitete si a divanelor ad-hoc, ierarhii Bisericii au fost alesi in fruntea lor, respectiv mitropolitii, care au dus o activitate destul de mare si constanta in randul pastoritilor lor. In Moldova la initiativa Mitropolitului Sofronie Miclescu, Neofit Scriban, profesor pe atunci la Seminarul Veniamin, a si scris o lucrare despre Unirea Principatelor Romane. Pentru ca aceasta lucrare a fost contestata de unii antiuniosnisti, el a revenit cu o lucare mai ampla ‘Despre foloasele Unirii Principatelor’. Tot acum si Melchisedec Stefanescu mare teolog, arhimandrit, viitor episcop, a scris o lucrare si a tinut o cuvantare intitulata ‘Jertfa despre Unirea Principatelor’. Pretutindeni, preotii, in parohiile lor, egumenii in manastirile lor si profesorii in Scolile de Teologie au vorbit despre foloasele Unirii Principatelor, despre momentul mult asteptat de veacuri. Ca urmare inca din 1857 cand au avut loc primele constituiri ale divanului ad-hoc, partida unionista a fost destul de puternica. Chiar daca s-au opus unii caimacami ai timpului din Moldova, Teodor Bals si Nicolae Vogoride, partida unionista a contestat rezultatele acestor actiuni de la 1857, pentru ca au fost falsificate. S-au reluat incercarile de unire. In anul 1859, in urma Te-Deum-ului savarsit de mai multi ierarhi in frunte cu Mitropolitul Sofronie Miclescu la Biserica Sfantul Nicolae Domnesc, s-a purces la alegerea domnitorului Moldovei, in persoana lui Alexandru Ioan Cuza, mitropolitul fiind si cel care l-a anuntat de altfel, dupa care va fi ales si in Tara Romaneasca la 24 ianuarie. Biserica a avut o contributie foarte importanta, a fost in fruntea acestei actiuni de interes major national. Ea a luptat si prin cuvant si prin scrieri si mai cu seama in aceasta vreme s-au alcatuit rugaciuni speciale pentru Unirea Principatelor care era folositoare si pentru Biserica.’

Comentarii Facebook


Știri recente