130 de ani de învățământ teologic bucureștean

La 12 noiembrie 2011 s-au împlinit 130 de ani de la începutul învățământului teologic universitar din București. Atunci a avut loc deschiderea oficială a noii Facultăți de Teologie Ortodoxă din capitala țării. Părintele profesor Nicolae Necula ne-a condus pe firul istoric al dezvoltării prestigioasei instituții de învățământ teologic.

Până la organizarea unui sistem de învățământ modern, cultura teologică și pregătirea candidaților la preoție se făcea în școlile de ‘cateheți’ sau de ‘grămătici’ din mănăstirile și centrele eparhiale. Mai târziu au fost înființate seminarii teologice la Socola-Iași (1803-1804), București, Buzău, Râmnicu Vâlcea și Curtea de Argeș (1837), Huși (1852), Roman (1858) și Galați (1879). Nevoile pastorale, precum și înflorirea învățământului laic românesc determinau Biserica să-și dezvolte și să-și ridice standardele, de la cel seminarial la cel universitar. Deși legile din 1864 și din 1880 au prevăzut înființarea unei facultăți de teologie la București, acest lucru nu s-a întâmplat.

Părintele profesor Nicolae Necula, teolog liturgist care a îndeplinit funcția de decan al facultății în perioada 2000-2007, ne-a relatat pe scurt momentele importante ale istoriei acestei instituții de învățământ: ‘Înființarea Facultății de Teologie din București a fost rodul inițiativei unor ierarhi cărturari, între care mitropolitul primat Calinic Miclescu (1875-1886) și episcopul Melchisedec Ștefănescu de la Roman (1879- 1892). De aceea, la 12 noiembrie 1881, un grup de clerici și profesori teologi entuziaști, plini de zel și încrezători în idealul lor a început activitatea de predare a teologiei într-una din sălile universității. Dintre profesori, amintesc pe următorii: Barbu Constantinescu, Nicolae Nitzulescu, arhiereul Silvestru Bălănescu. Din cauza lipsurilor de tot felul, cumva lipsa de local, de salarii, de burse pentru studenți, activitatea facultății s-a întrerupt în al doilea an. Cursurile au fost reluate peste doi ani, în 1885, când numărul profesorilor s-a mărit cu șase membri. Facultatea de Teologie din București a fost recunoscută abia în 1890, când s-a prevăzut un buget și pentru Teologie, ca facultate de stat, și încadrată în Universitate, alături de alte patru facultăți existente, căpătând aceleași drepturi și îndatoriri ca și acestea. Între timp, s-a format un regulament propriu, s-au pus bazele unei biblioteci, s-a construit un cămin teologic la Mănăstirea Radu Vodă. Studenții merituoși primeau burse în străinătate. Apar discipline noi, iar nivelul și calitatea științifică a cursurilor a crescut pregătirea studenților și implicit și prestigiul facultății’.

A fost cooptat în învățământul universitar de la Institutul Teologic din București în anul 1975.

Primul Război Mondial a adus o întrerupere a activității facultății, reunită după doi ani, în 1918. A început o nouă perioadă de afirmare a Facultății de Teologie prin mărirea numărului de studenți, al cadrelor didactice și al disciplinelor, prin ridicarea nivelului de pregătire și prin acordarea titlului de doctor în teologie. Tot în această perioadă, s-a început editarea de către profesori a revistei ‘Studii teologice’, cu articole și studii de înalt nivel științific, iar din partea studenților a revistei ‘Raze de lumină’. Din 1923, Facultatea de Teologie a primit și fete. După 1940 și după desființarea Facultății din Chișinău, a fost adus la București părintele profesor Gala Galaction, viitor membru al Academiei Române, iar mai târziu, în 1946, profesorii Iustin Moisescu, viitorul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, și părintele profesor Dumitru Stăniloae.

Facultatea de Teologie din București în timpul comunismului

Noua situație politică a dus la schimbarea cadrului juridic al instituției de învățământ. Desființându-se Facultatea de Teologie de la Suceava, aceasta a fost tranferată la București și împreună au alcătuit Institutul Teologic de grad universitar din București, care a funcționat sub egida Bisericii din 1948 până în 1992, când a revenit în Universitate. ‘În 1948, după instalarea comunismului în România, Facultatea de Teologie a fost expulzată din Universitate și a trecut sub oblăduirea Bisericii. Având în vedere că învățământul universitar teologic se laicizase, ființând în Universitate până atunci, fără să se țină seama de necesitățile pastorale și de problemele Bisericii, acesta a trebuit să fie adaptat cerințelor pastorației și înduhovnicit. S-a creat Regulamentul învățământului teologic, s-a accentuat formarea duhovnicească a studenților prin frecventarea Bisericii, spovedanie, împărtășanie și practicarea rugăciunii și a crescut nivelul de pregătire teologică și spirituală. Toți membrii Sfântului Sinod au contribuit la formarea viitorilor preoți, material, prin burse de studii, și spiritual. S-au alcătuit programe analitice adecvate, s-au tipărit manuale de teologie și s-au organizat cursuri de îndrumare pastorală și misionară pentru promovarea clerului. Au fost introduse discipline noi: Muzica bisericească, Bizantinologia, Îndrumări Misionare și Ecumenismul’, a mai arătat părintele profesor Nicolae Necula.

Studenții teologi de azi, preoții de mâine

După 1989, au avut loc evenimentele istorice care au adus după ele libertatea de organizare și funcționare a Facultății de Teologie. Odată cu anul universitar 1991-1992, Ministerul Învățământului și Științei, prin Secretariatul de Stat pentru Culte, și Patriarhia Română au încheiat un protocol prin care învățământul teologic superior era integrat în cadrul universităților de stat. ‘Primul pas important făcut de conducerea Bisericii a fost reintegrarea în Universitate a Facultății, căci acolo era locul ei dintotodeauna. Prin cele două protocoale din mai 1931, ca și prin actuala Lege a învățământului, Facultatea de Teologie Ortodoxă din București, ca și celelalte 14 facultăți și departamente teologice, are o dublă jurisdicție, cea a Bisericii și cea a Universității, având fiecare atribuții bine definite în procesul de învățământ. Aceste facultăți respectă toate prevederile legilor de stat privitoare la învățământ, dar curricula sau programele de învățământ, ca și formarea duhovnicească, aparțin Bisericii. Nici un cadru didactic nu este numit fără binecuvântarea chiriarhului locului și nici un student, masterand sau doctorand nu se poate înscrie fără această binecuvântare. Așa se asigură și formarea intelectuală și cea duhovnicească a studenților, care vor fi viitorii slujitori ai Bisericii, cu ierarhii căreia trebuie să păstreze o strânsă și cuviincioasă legătură. O întreagă echipă de conferențiari, lectori, asistenți și preparatori se străduiesc să desfășoare un învățământ de calitate, să contribuie la păstrarea unei strânse legături între învățământul teologic și autoritatea bisericească, la formarea unor viitoare cadre didactice bine pregătite, la adaptarea învățământului la nevoile Bisericii, precum și la formarea liturgică și duhovnicească a studenților. La împlinirea celor 130 de ani de existență, dorim ca Facultatea de Teologie Ortodoxă ‘Justinian Patriarhul’ să se mențină în fruntea celorlalte facultăți din țară, precum a fost apreciată la cercetarea realizată în vară asupra activității sale didactice și științifice, și să rămânem cât mai legați de această facultate, cei care ne-am format și am predat de-a lungul timpul, pentru ca ea să progreseze neîncetat și să dea Bisericii și țării preoți bine pregătiți, cu chemare preoțească, pentru a ridica prestigiul preoțimii și, dacă este posibil, al învățământului teologic’, a conchis părintele profesor Nicolae Necula. (Articol publicat în Ziarul Lumina din data de 25 noiembrie 2011)

Comentarii Facebook


Știri recente