125 de ani de la proclamarea Regatului Romaniei si a Catedralei Mantuirii Neamului

O data cu crearea noului stat, independent politic dar si bisericesc, cum devenise Romania in secolul al XIX-lea, a aparut necesitatea unei noi Catedrale care sa intareasca noua realitate istorica intrucat, prin castigarea independentei de stat (1877), si declararea statului roman ca Regat (1881), a devenit imperios necesar ca Biserica Ortodoxa – ‘maica spirituala a poporului roman’ (M. Eminescu), sa incununeze toate aceste realizari prin ridicarea unui locas de rugaciune, care sa fie simbolul victoriei prin si pentru credinta natiunii romane, informeaza Biroul de Presa si Comunicatii al Patriarhiei Romane. In acest sens, in data de 1 martie 1881, mitropolitul primat de atunci Calinic Miclescu (1875-1886), invita la Palatul mitropolitan, pe barbatii cei mai alesi ai natiunii, pentru a discuta problema ridicarii unei catedrale in Bucuresti. In urma acestor discutii, Ion Campineanu propunea constituirea unei comisii in frunte cu mitropolitul primat, si formata din D. Ghika, C. A. Rosetti, G. Cantacuzino, gen. I. Florescu, I. G. Manu si V. A. Ureche. Ridicarea catedralei ortodoxe in Bucuresti devine mai stringenta dupa 1885, atunci cand Biserica Ortodoxa din Regatul Romaniei devenise autocefala, ca o incununare a suveranitatii poporului roman in drumul sau catre reintregire. In 1925, odata cu infiintarea Patriarhiei Romane are loc reluarea proiectului pentru construirea Catedralei. Insa, alegerea amplasamentului, modalitatea de finantare, cele doua Razboaie Mondiale, apoi regimul comunist au constituit tot atatea piedici pentru zidirea unei catedrale monumentale in Bucuresti, care n-au facut decat sa tina proiectul in maldare de hartii. Reluarea proiectului dupa 1990 a avut de intampinat dificultati in legatura cu amplasarea edificiului insa proiectul catedralei nu ramane doar la nivelul demersurilor si interventiilor care de la revolutia din 1989 pana astazi cantaresc in peste zece volume de acte, peste 45 de kg. de documente, la care se adauga zeci de proiecte, machete, harti, etc. Ridicarea Catedralei, in apropierea celor mai importante institutii ale statului ce vor forma un fel de acropola: Armata, Biserica si Parlamentul, dar mai ales pe una din putinele coline ale Bucurestiului, pe un platou ce aminteste de vechiul Capitoliu de la Roma, va incepe in acest an jubiliar cand se implinesc:

– 1900 de ani de la cucerirea Daciei de catre imparatul Traian si stabilirea primilor colonisti romani in partile noastre;

– 125 de ani de la intemeierea Regatului Romaniei;

– 20 de ani de Patriarhat a Prea Fericitului Parinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane.

Astazi, in Bucuresti sunt peste 300 de biserici, dar tot la fel de neincapatoare si insuficiente pentru cei peste doua milioane de credinciosi ai Capitalei care, atunci cand sunt atrasi pe dealul Mitropoliei de un eveniment cu semnificatii majore pentru Biserica si pentru tara, sunt pur si simplu striviti de aglomeratia de-a dreptul sufocanta. In concluzie, geneza si conturarea conceptului de ‘Catedrala – simbol al credintei romanilor si podoaba a orasului’, o gasim in urma Razboiului de Independenta (1877–1878) si odata cu proclamarea Regatului (1881). De atunci si pana astazi au trecut 125 de ani timp in care Biserica Ortodoxa Romana a sperat in idealul sau de a avea o Catedrala in care sa poata participa la slujbele oficiate cu prilejul sarbatorilor nationale sau alte momente solemne, cat mai multi oameni si totodata, sa reprezinte, prin maretie si pozitie in structura orasului, ‘simbolul victoriei prin si pentru credinta natiunii romane’.

Comentarii Facebook


Știri recente