Aula Academiei Române a fost ieri, 15 ianuarie 2013, arhiplină. Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu academicieni, personalități din toate domeniile vieții sociale, clerici și un public entuziast, a participat mai bine de trei ore la sărbătoarea dedicată, deopotrivă, poetului nepereche și culturii noastre. Au fost prezentate operele fundamentale apărute în anul 2012 sub egida Academiei și au fost acordate Premiile Fundației Naționale pentru Știință și Artă.
Academicianul Ionel Haiduc, președintele Academiei Române, a deschis sesiunea dedicată Zilei Culturii Naționale, recunoscând că „datoria Academiei Române este de a garanta păstrarea și promovarea culturii naționale în înțelesul său cel mai larg. Pentru îndeplinirea acestei misiuni avem nevoie de ajutorul autorităților, al societății civile, al fiecărui cetățean conștient”.
„Cred într-un Eminescu pe care să-l lecturăm și să nu-l judecăm”
La tribuna înaltului for de știință și de cultură a urmat Daniel Constantin Barbu, ministrul culturii, care a răspuns la întrebarea: De ce 15 ianuarie este Ziua Culturii Române? „În primul rând este ziua de naștere a lui Eminescu, cel care dă culturii române o față care este, pe de o parte, profund națională, și în același timp, un chip care privește spre Europa. Eminescu a devenit metafora vie a culturii române. Tot el a purtat o judecată globală asupra societății românești și a făcut-o într-un mod critic. Paradoxul eminescian, paradoxul culturii române, este acela că, fiind inima identității noastre, cultura națională ne obligă să fim întotdeauna critici în raport cu această identitate. Cred că aceasta este moștenirea fundamentală pe care ne-a lăsat-o Eminescu și pe care o celebrăm astăzi.”
Remus Pricopie, ministrul educației naționale, a vorbit despre cultura română și contribuția lui Mihai Eminescu la convertirea acesteia într-o cultură națională, insistând asupra fapului că „Eminescu a devenit o instituție de verificare a cunoștințelor noastre de limbă română, dar și de modelare a spiritului nostru liric, cât și de validare a noțiunii variabile, dar inviolabile de națiune română”.
Mihnea Cosmin Costoiu, ministrul delegat pentru învățământul superior și cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, a spus: „Cred într-un Eminescu demistificat, pe care să-l lecturăm și să nu-l judecăm. Este important pentru noi ca popor, ca români, ca oameni să continuăm să-i sprijinim pe cei care ne pot ajuta să educăm generațiile cu și prin Eminescu. Este o datorie și o demnitate pe care nu trebuie să le ratăm, în special generația noastră.”
Starea actuală a culturii românești
Academicianul Dan Berindei, vicepreședinte al Academiei Române, a amintit despre Eminescu, poet național, despre obligațiile pe care le avem față de cultura trecutului, dar și despre starea actuală a culturii noastre. „Starea națiunii noastre, în ceea ce privește cultura, dă semne îngrijorătoare. Se impun mai mult decât oricând măsuri de corectare ale unor căi alese care s-au dovedit nepotrivite. În ultimele decenii, s-a asistat la o îngrijorătoare scădere a nivelului de cunoaștere și de folosire a limbii, lucru constatat în presa scrisă și la televiziune. La fel de gravă este și necunoașterea istoriei. Ignorarea experiențelor trecutului, manuale neatractive și neechilibrate, un număr insuficient de ore, mergând până la suprimarea materiei, explică această situație regretabilă. O altă situație care se cere remediată cu prioritate este cea a evidenței și a difuzării cărții. Tot în aceste ultime decenii a avut loc o explozie editorială fără precedent, dar, din păcate, cartea noastră rămâne un bun provincial. Nu există o evidență a aparițiilor, iar despre o difuzare organizată la scară națională nu poate fi vorba.”
Academicianul Dinu C. Giurescu, cunoscut istoric, de curând deputat, și-a presărat discursul cu observații ce au vizat Legea educației naționale, „care discriminează negativ elevii români. Oful meu este de ce elevii noștri nu pot beneficia de aceleași lucruri câștigate de către elevii care aparțin comunităților etnice minoritare”, vorbitorul venind cu dovezi clare ale celor afirmate, desprinse din Legea educației. „Disciplina istorie a fost practic eliminată ca disciplină formativă a tineretului și trecută pe o linie de garaj. De asemenea, sper ca problema manualelor să se poată remedia, eliminând principiul tematic și revenind la expunerea lor cronologică, și să se dea o mai mare importanță învățării istoriei românilor”, a mai spus academicianul.
„A critica nu înseamnă a denigra!”
Academicianul Nicolae Breban a adus în discuție necesitatea libertății în cultură, aspect des invocat astăzi, „când cultura română este, pot spune, aruncată la câini, de parcă ne-ar fi rușine de limba pe care o vorbim, de națiunea în care ne-am născut. Noi, bătrânii de astăzi, suntem dispuși să luptăm”.
Academicianul Ioan-Aurel Pop, rectorul Universității din Cluj, a ținut să sublinieze: „Grav este zelul prin care ne ponegrim cultura românească, limba, literatura și trecutul național, ca și instituțiile menite din vechime să apere și să cultive valorile naționale. Nu pretinde nimeni laude, discursuri encomiastice și elogii nemeritate! A critica nu înseamnă a denigra! Un ton de bunăvoință și de optimism ne-ar scuti de multe teribilisme. Cred că a sosit un timp în care ne trebuie realism, responsabilitate, asumare, solidaritate. Școala, familia și Biserica se cuvin repuse în drepturile lor, cultivate, prețuite, stimulate. Dacă nu am pierit, înseamnă că avem un rost.”
O instanță supremă a cugetului românesc
Academicianul Mihai Cimpoi și-a început cuvântul printr-o înștiințare care a stârnit aplauzele celor prezenți. Astfel, printr-o decizie a Parlamentului din Chișinău, ziua de 15 ianuarie este marcată și în spațiul basarabean ca Zi a Culturii Naționale Românești. De asemenea, academicianul a precizat că „poetul național al tuturor românilor ne-a ajutat să supraviețuim și să ne păstrăm limba română” și a susținut ideea înființării unui program sistematizat de promovare a valorilor noastre în străinătate. În continuare, Mihai Cimpoi a reținut atenția auditoriului prin prezentarea câtorva cărți despre poetul nostru național, între care și un Dicționar enciclopedic „Mihai Eminescu”, apărut sub semnătura domniei sale.
Academicianul Dan Hăulică, președintele Fundației „Credință și creație Maica Benedicta”, cel care a prezentat publicului trei cărți reeditate, aparținând academicienei Zoe Dumitrescu-Bușulenga (cunoscută în ultimii ani de viață ca maica Benedicta), a captat audiența cu un discurs închegat, pertinent, din care am reținut: „Eminescu nu este o instituție decât pentru funcționari. El este o instanță supremă a cugetului românesc, așa trebuie să-l abordăm. Nu trebuie să ne apropiem o singură dată pe an de Eminescu. Această apropiere trebuie să fie imens respectuoasă, întotdeauna intensă față de această sursă extraordinară, magnetic vie, de putere, pe care ne-o oferă geniul. E foarte important să ne păstrăm tonicitatea în admirație și, în același timp, o firească modestie. Avem imensa șansă de a fi dat viitorimii și universalității niște genii de puterea lui Eminescu și Brâncuși. Asta ne salvează pentru totdeauna. Întoarcerea la Eminescu este pentru noi un destin. Să nu uităm vorba pe care le-o spunea prietenilor săi Zoe Dumitrescu-Bușulenga pe patul de spital: „Apărați-l pe Mihai!”.”
Legea educației, un subiect controversat
Dezbaterile au fost încheiate de către acad. Eugen Simion, președintele Fundației Naționale pentru Știință și Artă, care a precizat că Mihai Eminescu a dăruit multe poporului român, iar acesta este dator să facă ceva pentru cel care ne-a deschis porțile modernității. În acest context, academicianul a condamnat concepția „cu totul nefericită” a manualelor școlare, în privința istoriei românilor, a limbii române, a istoriei literaturii române, în care este cuprinsă și literatura religioasă, care a contribuit esențial la susținerea limbii și culturii noastre. Această concepție a manualelor, a mai arătat academicianul, „plasează gândirea tinerilor într-un spațiu primitiv și acultural”.
Ca urmare a dezbaterilor despre ceea ce înseamnă cultura de sub aceste vremuri și vremi, acad. Ionel Haiduc, președintele Academiei Române, a precizat că, în urma unei consultări ad-hoc între membrii Academiei Române care se aflau în prezidiu și miniștrii invitați, s-a decis înființarea a două comisii: una pentru programa și manualele de limba română și o altă comisie pentru programa și manualele de istoria românilor. Pentru a se corecta toate cele semnalate în cadrul acestei sesiuni, ambele comisii vor fi conduse de membri ai Academiei Române.
În semn de recunoștință pentru Mihai Eminescu, Academia Română a reușit publicarea facsimilelor poetului național, adică 14.000 de pagini. „Două lucruri cred că trebuie să facem pentru Eminescu. În primul rând, să-l publicăm, să-l citim, să-l interpretăm corect, să înnoim punctul nostru de vedere și, în al doilea rând, trebuie să-l ferim pe Eminescu de zelatorii lui, ca și de detractorii lui. Din păcate, în ultimele decenii s-au exprimat mai ales aceștia din urmă”, a precizat academicianul Eugen Simion.
Evenimentul a cuprins și prezentarea operelor fundamentale apărute în anul 2012. Este vorba de un proiect început de Academia Română și continuat de Fundația Națională pentru Știință și Arte, în care s-a reușit publicarea a 150 de volume din colecția „Opere fundamentale ale clasicilor literaturii române”. În anul 2012 s-au publicat câteva volume de referință: Lucian Blaga (poezii și piese de teatru în 3 volume); Hortensia Papadat-Bengescu, cea dintâi proustiană din literatura română (cele 8 romane, inclusiv romanul „Străina”, în 3 volume); I. L. Caragiale (opera completă în 5 volume); Ioan Slavici (opera integrală în 10 volume); Compendiu general al literaturii române; George Călinescu (opera publicistică integrală în 12 volume); Emil Cioran (opere integrale în două volume).
În acest an, va apărea „Tratatul de istorie a românilor”, realizat de Secția de științe istorice și arheologie a Academiei Române, al cărei președinte de onoare este acad. Dan Berindei.
Premiile Fundației Naționale pentru Știință și Artă
Cu prilejul serbării Zilei Culturii Naționale, s-au acordat diplome pentru persoanele care s-au distins în sprijinirea culturii române. Acad. Ionel Haiduc împreună cu acad. Eugen Simion au acordat diploma „Meritul academic” lui Ion Dumitrel, președintele Consiliului Județean Alba, pentru modul exemplar cu care susține proiectele culturale de interes regional și național. De asemenea, au fost acordate Premiile Fundației Naționale pentru Știință și Artă, sprijinul financiar venind din partea Primăriei sectorului 2 al Capitalei.
În domeniul Științei, juriul a ales-o pe dr. Mariana Dana Dămăceanu, cercetător științific la Institutul „Petru Poni” din Iași, pentru cercetările în domeniul materialelor inovative pe bază de polimeri. În domeniul Artei au fost oferite două premii. Primul, lui Paul Cernat, lector la Facultatea de Litere a Universității din București, pentru critică, istorie și teorie literară, iar al doilea lui Marin Diaconu, pentru realizarea ediției „Cioran”.
Evenimentul s-a încheiat cu un recital din poezia lui Mihai Eminescu, susținut de actorul Dorel Vișan.
Eminescu, un român model
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, membru de onoare al Academiei Române, a adresat mulțumiri și felicitări organizatorilor și participanților, după care a precizat: „Am putea rezuma toată această frumoasă solemnitate și bogăție de idei, solemnitatea zilei și cultura comuniunii prin vestitul sau cunoscutul dicton: „Sufletul culturii este cultura sufletului”, și aceasta înseamnă desigur educație și cultură permanentă. Ne rugăm lui Dumnezeu să binecuvânteze pe toți cei care contribuie în mod constant la promovarea culturii naționale, desigur, în context internațional. Pentru noi Eminescu este un român model, în orice împrejurare, care evită în același timp dizolvarea românului într-un internaționalism invadator și izolarea lui într-un provincialism autosuficient. Această atitudine se poate cultiva constant prin discernământ critic, în selectarea valorilor, pentru că valorile sunt multe și nu se pot reduce doar la valută, și prin spirit creator în realizarea sintezelor vitale și binefăcătoare nu doar pentru individ, ci și pentru națiune”.
La finalul cuvântului de binecuvântare, Preafericirea Sa i-a invitat pe toți membrii Academiei Române să participe joi, 24 ianuarie, la evenimentul solemn organizat la Palatul Patriarhiei, cu prilejul omagierii celor 154 de ani de la Unirea Principatelor Române. Palatul Patriarhiei este locul unde s-a desfășurat evenimentul fondator al României moderne.
(Articol publicat în Ziarul Lumina, Ediția din 16 ianuarie 2013, apărut sub semnătura Ralucăi Brodner și Ioan Bușagă)
