Ziua imnului naţional al României, 29 iulie

 

În fiecare an, în data de 29 iulie, în România este sărbătorită Ziua Imnului Național.

ziua-imnului-national al Romaniei 2015

Ziua Imnului Naţional a fost proclamată prin Legea nr. 99/1998. Imnul naţional al României, potrivit articolului 12, alineatul 3 din Constituţia României, este Deşteaptă-te române!

Versurile aparţin lui Andrei Mureşanu – foto (1816-1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluţia de la 1848. Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), poet şi etnograf, om de mare cultură, cântăreţ şi autor de manuale de muzică, conform presedency.ro.

La 29 iulie 1848, Deșteaptă-te române! a fost cântat pentru prima dată în Parcul Zăvoi din Ramnicu Valcea.

Conform legii nr. 75/1994, imnul naţional al României se intonează: la festivităţile şi ceremoniile oficiale naţionale, precum şi la ceremoniile oficiale cu caracter internaţional; cu prilejul vizitelor întreprinse în România de şefi de stat şi de guvern; în cadrul ceremoniilor militare, conform regulamentelor militare; cu ocazia desfăşurării competiţiilor sportive oficiale internaţionale în care este reprezentată România; etc.

Potrivit Constituției României, Imnul este considerat simbol național, alături de drapelul tricolor, stema țării și sigiliul statului.

***

„DEŞTEAPTĂ-TE ROMÂNE!”

Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată, croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!

Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii!

Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viaţa-n libertate ori moarte!” strigă toţi.

Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi!
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi!

O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacrămi în ochi pe orişicare,
În astfel de pericul s-ar face vânzători!

De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inima duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc!

N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!

N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm!

Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri!
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri!

Preoţi, cu crucea-n frunte căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost’pământ!

 

 

Comentarii Facebook

Lasă un răspuns


Știri recente

Evenimente Pascale în Liban

În perioada 14 -19 aprilie 2017 creștinii ortodocși români din Beirut s-au bucurat de prezența Pr. Gheorghe Costea, preotul comunității creștin-ortodoxe române din Siria și Liban. Părintele a fost prezent la Beirut spre a oferi…