Vizita canonică a Patriarhului României în Arhiepiscopia Sibiului

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României a efectuat, în perioada 04 – 05 octombrie 2014, o vizită canonică în Arhiepiscopia Sibiului. La sosirea pe Aeroportul Internaţional din Sibiu, sâmbătă, 4 octombrie 2014, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a fost întâmpinat de către Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, dar și de numeroase oficialități.

Sămbătă 4 octombrie 2014

I.Sfinţirea Centrului Cultural-Misionar „Sfântul Ierarh Andrei Şaguna” din Sibiu

În deschiderea vizitei, sâmbătă, Întâistătătorul Bisericii noastre a sfinţit Centrul Cultural-Misionar „Sfântul Ierarh Andrei Şaguna” din Sibiu. Aici au fost amenajate un birou al Agenţiei de Pelerinaje “Basilica Travel” a Patriarhiei Române, un atelier de restaurare şi conservare patrimonială, studioul regional Radio TRINITAS, redacţia locală TRINITAS TV şi redacția Ziarului Lumina, Ediţia de Transilvania. La slujba de binecuvântare au participat consilieri eparhiali, protopopi, preoţi din Sibiu şi din împrejurimi, după cum aflăm de la TRINITAS TV.

Patriarhul României i-a felicitat pe toţi ostenitorii din Arhiepiscopia Sibiului care au făcut posibilă deschiderea Centrului Cultural-Misionar şi a subliniat rolul instituţiilor găzduite aici.

Distincţii şi daruri

La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a acordat diploma omagială Sfinţii Martiri Brâncoveni părintelui Ec. Petru Madina, Consilier economic în cadrul Arhiepiscopiei Sibiului şi domnului Ec. Valer Ioan Dumitrean, Consilier financiar al Arhiepiscopiei Sibiului. Totodată au mai fost dăruite câte o icoană a Sfinţilor Martiri Brâncoveni, cărţi şi materiale media reprezentanţilor studioului Radio TRINITAS din Sibiu şi ai biroului regional „Basilica Travel”.

II.Binecuvântare patriarhală la Mănăstirea Sâmbăta de Sus

În cursul după amiezii de sâmbătă, 4 octombrie 2014, Patriarhul României a fost prezent la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus unde a binecuvântat Casa voievodală și a sfințit paraclisul din incinta acesteia. Slujba a fost săvârșită în prezența Înaltpreasfințitului Laurențiu Mitropolitul Ardealului și a unui sobor de ierarhi și preoți.

În cuvântul de învățătură Preafericirea Sa a arătat importanța sfințirii unui nou lăcaș de închinare.

„Paraclisul într-o casă pentru oaspeţi distinşi este o binecuvântare deosebită de la Dumnezeu, prin însăşi prezenţa sa, prin spaţiul sfinţit şi prin faptul că aici te îndeamnă spaţiul acesta sfinţit la rugăciune, la meditaţie şi foarte adesea se săvârşeşte Sfânta Liturghie ca mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru toate binefacerile primite de la El. Paraclisul, în orice reşedinţă mitropolitană sau eparhială şi în orice casă de oaspeţi, este o prezenţă sfântă a rugăciunii sfinţilor lui Dumnezeu care cheamă la rugăciune pe slujitorii lui Dumnezeu. Adesea, aceste paraclise sunt şi spaţiu sfânt pentru rugăciune particulară, pentru pocăinţă, pentru meditaţie, pentru o legătură mai personală cu Dumnezeu”, a spus Preafericirea Sa.

Casa voievodală de la Mănăstirea Brâncoveanu este o casă de oaspeți. Paraclisul sfinţit sâmbătă este ocrotit de Sfinţii Martiri Brâncoveni, dar şi de Sf. Ierarh Andrei Şaguna. Acest al doilea hram l-a primit din partea Patriarhului României.

La final, Înaltpreasfințitul Laurențiu, Mitropolitul Ardealului a evidenţiat însemnătatea deosebită a acestui moment.

III.Pelerinaj cu moaştele Sfântului Constantin Brâncoveanu la Sâmbăta de Sus

Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, moaştele Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu au fost duse sâmbătă, 4 octombrie 2014, în jurul orei 11:00, la Biserica Sfântul Nicolae din Făgăraş de către o delegaţie a Arhiepiscopiei Bucureştilor condusă de Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal. Sfintele moaşte au fost întâmpinate de către delegaţia Mitropoliei Ardealului condusă de Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Ioan al Episcopiei Covasnei şi Harghitei. Apoi, în jurul orei 18:00, Sfintele moaşte au fost duse la Mănăstirea Brâncoveanu – Sâmbăta de Sus. Cinstitele odoare au fost întâmpinate de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României şi Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului. La eveniment au fost prezenţi ierarhi, consilieri eparhiali, protopopi, preoţi, oficialităţi, dar şi numeroşi credincioşi.

Cu acest prilej, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a adresat un cuvânt de învăţătură în care a elogiat personalitatea Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu. Totodată, Preafericirea Sa a arătat că Mănăstirea Brâncoveanu, de la Sâmbăta de Sus a fost un loc în care credinţa ortodoxă s-a păstrat şi s-a transmis prin carte tipărită şi prin formarea preoţilor slujitori.

„Această seară este o seară binecuvântată de Dumnezeu pentru că în seara aceasta ctitorul Mănăstirii de aici de la Sâmbăta de Sus a venit acasă: Sfântul Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu. El a ctitorit această mănăstire din Transilvania, deşi era domnitor al Ţării Româneşti, a ctitorit-o pe o proprietate a sa pentru a păzi, a întări, şi a promova Ortodoxia Românească. Mănăstirea aceasta a fost în timpul său nu numai un loc de reculegere, de rugăciune şi de meditaţie, ci şi un loc în care credinţa ortodoxă s-a păstrat şi s-a transmis prin carte tipărită şi prin formarea preoţilor slujitori care erau atât de necesari în Transilvania. Mai ales şi pentru că Mitropolitul Ţării Româneşti era şi exarh al Transilvaniei, numit în această calitate de către Patriarhia Ecumenică de Constantinopol, iar Patriarhul Ecumenic şi aproape toţi Patriarhii Răsăriteni au stat la curtea lui Brâncoveanu ani de-a rândul, fiind foarte mulţi ajutaţi cu cărţi tipărite, cu bani, cu odoare sfinte, cu veşminte şi cu toate cele necesare pentru ca în Orientul aflat sub stăpânire otomană să poată supravieţui. Astfel, la Snagov, în 1701, prin cheltuiala domnitorului Constantin Brâncoveanu s-a tipărit pentru prima dată în istorie o carte în limba arabă şi cel care a construit tiparniţă pentru limba arabă a fost Sf. Ierarh martir Antim Ivireanul care va fi comemorat în 2016 cu prilejul a împlinirii a 300 de ani de la moartea sa martirică”, a spus Preafericirea Sa.

Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a arătat că Sfântul Constantin Brâncoveanu a fost un voievod luptător pentru ortodoxie care nu a purtat războaie militare, dar care timp de 25 de ani s-a luptat spiritual să păstreze credinţa ortodoxă: „A construit o mulţime de biserici, de biblioteci şi şcoală de înaltă ţinută la Bucureşti – Academia Domnească, precursoarea Universităţii din Bucureşti. Constantin Brâncoveanu a fost un om harnic şi darnic, un om care lega tradiţia cu progresul din timpul său. I s-a reproşat de către unii sfetnici ai sultanului că el cheltuieşte prea mult bani sultanului, de fapt se dorea ca orice câştig are să fie dat sultanului. I s-a reproşat că a cheltuit prea mulţi bani zidind biserici, poduri şi drumuri. Deci, i s-a reproşat că a fost evlavios şi harnic. Sfântul Constantin Voievodul, mai târziu martir, a fost un om care a salvat poporul de la războaie prin diplomaţie, prin mărinimie şi a domnit 25 de ani într-o vreme în care s-au schimbat 4 sultani la Istanbul, 10 Patriarhi Ecumenici şi 12 domnitori în Moldova. Deci, stabilitatea ţării în timpul lui s-a datorat în primul rând înţelepciunii lui”.

În cuvântul său, Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului a vorbit despre importanţa acestui moment în istoria Țării Făgărașului.

Duminică 5 octombrie

I.Sărbătoare la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus

Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus a îmbrăcat duminică, 5 octombrie 2014, haine de sărbătoare. Sfânta Liturghie a fost oficiată, în altarul de vară al mănăstirii, de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, împreună cu mai mulți ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române. Din soborul slujitor au făcut parte: Înaltpreasfințitul Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, Înaltpreasfințitul Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, Înaltpreasfințitul Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, Înaltpreasfințitul Arhiepiscop Ioan al Episcopiei Covasnei şi Harghitei, Preasfințitul Sofronie, Episcopul Oradiei, Preasfințitul Visarion, Episcopul Tulcii, Preasfințitul Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei, Preasfințitul Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, Preasfințitul Andrei Făgărăşanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, preoți și diaconi.

Iubirea de vrăjmași ne face milostivi ca Dumnezeu

În cuvântul de învățătură, Preafericirea Sa a explicat înțelesurile pericopei din Evanghelia după Luca, rânduită a fi citită în această duminică, în care se vorbeşte despre iubirea vrăjmaşilor.

Totodată, în cuvântul Său, Patriarhul României a arătat că prin porunca Mântuitorului de a iubi pe vrăjmaşi noştri El cere să ne vindecăm de atitudinea păcătoasă pe care o avem în suflet, nimic altceva decât însănătoşire a modului nostru de a gândi şi de a făptui.

„A fi bun cu cei care îţi fac binele nu înseamnă nicio luptă cu tine însuţi de învingere a egoismului, nu înseamnă nici un progres duhovnicesc pentru că rămânem la nivelul comportamentului păgânilor sau al păcătoşilor. Evanghelia de fapt vrea să ne arate care este diferenţa între un păgân şi un creştin, sau între un păcătos şi un om sfânt. Nici un legiuitor din lume nu a cerut vreodată ca cineva să iubească pe vrăjmaşii săi. În Vechiul Testament s-a spus iubeşte pe aproapele tău şi urăşte pe vrăjmaşul tău. Acest îndemn din Vechiul Testament a fost radical schimbat când Mântuitorul propune ceva nefiresc la prima vedere, să iubeşti pe cel care este ostil, vrăjmaş. Prin aceasta vedem că Mântuitorul Iisus Hristos nu ia de model omul din lumea aceasta, păcătos, căzut, ci modelul este Dumnezeu cel Bun în Sine, care este Bun şi cu cei răi şi cu cei nemulţămitori. De ce? Pentru că noi suntem făcuţi după Chipul lui Dumnezeu cel Bun, cel Milostiv şi numai bunătatea este umană, răutatea este demonică. Numai omul bun se aseamănă cu Dumnezeu Cel Bun, omul rău nu se aseamănă cu Dumnezeu Cel Bun după al cărui chip a fost creat. Deci firescul nostru nu este normal, naturalul pe care noi îl numim natural nu este natural, ci este natura căzută în păcat, egoistă, răzbunătoare care răspunde la răutate cu răutate. De aceea, când Mântuitorul cere să iubim pe vrăjmaşi, El cere să ne vindecăm de atitudinea păcătoasă pe care o avem în suflet când dorim să ne răzbunăm pe vrăjmaşii noştri. Deci, ceea ce cere Mântuitorul Iisus Hristos este de fapt o însănătoşire a modului nostru de a gândi şi de a făptui, şi anume de a nu răspunde cu răutate la răutate, să răspundem cu bunătate tot timpul pentru a nu înmulţi răutatea”, a spus Preafericirea Sa.

Iubirea milostivă ne face asemenea lui Dumnezeu

De asemenea, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a arătat legătura dintre sfinţenie şi bunătate smerită: „Ultimele cuvinte din Evanghelia de astăzi sunt foarte semnificative. Ele spun: Fiţi milostivi precum Tatăl vostru Cel din ceruri milostiv este. Prin aceasta vedem că sfinţenia nu este în primul rând inteligenţă, nu este în primul rând voinţă puternică, ci bunătate smerită. Milostenia este iubire smerită, generoasă, darnică şi această iubire ridică pe cel căzut, hrăneşte pe cel flămând, contribuie la ridicarea celui umilit, această iubire milostivă ne face asemenea lui Dumnezeu. Această iubire milostivă care ne face mâinile iubirii milostive a lui Hristos nu este una calculată de imagine, ci iubirea milostivă este iubirea dobândită prin rugăciune, este iubirea smerită a lui Hristos în sufletul omului şi când ea este în sufletul omului, prin mâinile omului care poartă în suflet iubire milostivă lucrează Hristos”, a spus Preafericirea Sa.

Sfântul Constantin Brâncoveanu – un domnitor misionar

În cuvântul de la finalul Sfintei Liturghii, Întâistătătorul Bisericii noastre a vorbit şi despre istoricul mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus arătând atât semnificația aducerii moaștelor Sfântului Constantin Brâncoveanu aici, cât și principalele realizări ale voievodului, în timpul domniei sale din perioada 1688-1714.

Totodată, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a evidenţiat faptul că întreaga lucrare pământească a Sfântului Constantin Brâncoveanu a fost încununată de moartea sa martirică.

„Prin toate a arătat dragoste faţă de Hristos şi faţă de Biserica Sa şi faţă de întreaga Ortodoxie. Constantin Brâncoveanu este un continuator al conştiinţei unităţii neamului românesc. Trebuie să menţionăm faptul că jertfa lui de martir împreună cu cei 4 fii ai săi şi cu sfetnicul Ianache a încununat tot ce a făcut şi mănăstirile şi opera culturală şi opera filantropică s-au sfinţit, s-au luminat şi s-au preaslăvit prin jertfa vieţii sale. Aceasta este credinţa cea mai puternică verificată prin suferinţă cu preţul vieţii, o astfel de credinţă nu este o simplă atitudine voluntaristă pentru că ea depăşeşte instinctul conservării. O credinţă care biruieşte teama de moarte este o credinţă în care se vede lucrător harul lui Hristos. Această credinţă martirică vine dintr-o legătură profundă, constantă de rugăciune cu Dumnezeu şi cu sfinţii Lui”, a mai spus Preafericirea Sa.

Daruri şi distincţii

Preafericirea Sa a oferit la final, pentru mănăstire, o icoană cu Sfântul Constantin Brâncoveanu, în care au fost incrustate părticele din moaștele voievodului, o cruce de binecuvântare și mai multe cărți liturgice și de cult, apărute la Editurile Patriarhiei Române. Totodată, a fost acordat Ordinul „Sfinții Martiri Brâncoveni” pentru clerici și mireni. Au fost distinși: Arhim. Ilarion Urs, starețul Mănăstirii, Părintele Protopop Dănuț Gheorghe Benga, protopopul Protopopiatului Brașov, Părintele Protopop Gheorghe Colțea, Protopopul Protopopiatului Bran-Zărnești, domnul Aristotel Căncescu, președintele Consiliului Județean Brașov și domnul Sorin Mănduc, primarul municipiului Făgăraș.

La finalul evenimentelor, Înaltpreasfințitul Părinte Laurențiu, Mitropolitul Ardealului, i-a mulțumit Patriarhului României pentru binecuvântarea pe care a adus-o credincioșilor din Țara Făgărașului.

Mănăstirea de la Sâmbăta de Sus, ctitorie a Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, este unul dintre cele mai cunoscute așezăminte monahale din țara noastră. Situată într-un cadru pitoresc, în Munții Făgărașului, mănăstirea adună zilnic pelerini din toate colțurile țării.

Comentarii Facebook


Știri recente