Unirea Principatelor Țara Românească și Moldova de la 24 ianuarie 1859 a fost aniversată ieri la Patriarhia Română. În Catedrala patriarhală a fost oficiat un Te Deum, iar în Aula Mare „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei a avut loc Ședința solemnă a Academiei Române, la care au participat Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, ierarhi ai Sfântului Sinod, academicieni, preoți, profesori, personalități din lumea culturală, credincioși, potrivit Ziarul Lumina.
Împlinirea a 154 de ani de la Unirea Țării Românești și a Moldovei și nașterea pe scena istoriei a statului România, precum și omagierea făuritorilor acestei uniri și a celor care au luptat și s-au jertfit pentru dăinuirea ei au fost marcate ieri la Patriarhia Română, prin rugăciune de mulțumire, depunere de coroane și mai multe evenimente academice și culturale. La ora 11:00, în Catedrala patriarhală, lăcașul de rugăciune care a fost martorul evenimentelor din 24 ianuarie 1859, Preasfințitul Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de slujitori, a săvârșit slujba Te Deum-ului. La slujba de mulțumire „pentru bunătățile și binecuvântările revărsate asupra poporului român” la Unirea din 1859 au participat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, Înalt Preasfințitul Gherasim, Arhiepiscopul Râmnicului, Preasfințitul Ciprian Câmpineanul, Episcop-vicar patriarhal, membri ai Permanenței Consiliului Național Bisericesc și ai Permanenței Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor, academicieni, preoți, profesori și numeroși credincioși. După slujba de mulțumire, în fața statuii domnitorului Alexandru Ioan Cuza de pe Dealul Mitropoliei a avut loc o ceremonie de depunere de coroane în semn de omagiu și recunoștință făuritorilor Unirii Principatelor din 1859. Aniversarea a continuat apoi cu Ședința solemnă a Academiei Române în Aula Mare „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei. În deschiderea ședinței, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit cuvântul „Unirea Principatelor Române – temelie pentru unitatea Statului român”, în care a vorbit de contribuția mitropoliților Nifon al Țării Românești și Sofronie al Moldovei și a domnitorului Alexandru Ioan Cuza la realizarea Unirii din 1859.
Unirea Principatelor a fost pregătită de unirea în conștiință a românilor
Președintele Academiei Române, acad. Ionel Haiduc, a rostit un cuvânt în cadrul ședinței, arătând că Unirea statală a Principatelor Române a fost pregătită de o unire culturală a românilor de pretutindeni. „Unirea Principatelor nu s-a realizat ușor pentru că Marile Puteri ale Europei de atunci vedeau altfel relația dintre cele două state, acceptând numai o unire formală. La dorința unor oameni politici înțelepți, la dorința poporului român care s-a manifestat la 24 ianuarie prin zecile de mii de oameni, și cu rolul excepțional al Bisericii Ortodoxe Române, unirea s-a înfăptuit”, a spus acad. Ionel Haiduc. În continuare, acad. Dan Berindei, vicepreședintele Academiei Române, a prezentat prelegerea principală despre Unirea din 1859. „Este și un moment solemn al conlucrării pozitive și luminoase dintre Biserica Ortodoxă Română și Academia Română, două instituții care contribuie la trezirea conștiinței poporului român, deoarece totul este să ne păstrăm ca națiune și atunci vom izbândi în toate problemele complicate ale lumii contemporane”, a spus academicianul. Istoricul Dan Berindei a arătat că, deși am fost un popor „în calea răutăților și a ciocnirii intereselor” puterilor din Europa, conștiința unității românilor a fost dintotdeauna. „Cronicarii noștri au transmis două idei fundamentale: amintirea Romei și originea romană a poporului român, și apoi ideea unității românilor indiferent de hotarele unde se află”, a explicat academicianul.
Ecourile Unirii în Transilvania și Basarabia
Ioan Bolovan, director adjunct al Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române, a arătat în cadrul unei prezentări oglindirea Unirii Principatelor de la 1859 în principalele publicații românești din Transilvania. Sentimentele ardelenilor de atunci nu pot fi exprimate mai bine decât prin cuvintele lui Ioan Slavici: „Soarele, pentru toți românii, la București răsare”. O altă întâmplare relatată a fost întâmpinarea primei diligențe cu „români uniți”, care a ajuns la Brașov după 24 ianuarie 1859, eveniment care a provocat entuziasm în rândul brașovenilor și sărbători publice care au trezit suspiciunea stăpânirii austriece. Contribuția deputaților și poporului român din sudul Basarabiei la evenimentul din 1859 a fost exemplificată de Gheorghe Cojocaru, directorul Institutului de Istorie, Stat și Drept al Academiei de Științe a Republicii Moldova. Grăitoare pentru starea de atunci a românilor din Basarabia sunt cuvintele din publicația „Steaua Dunării” de la Izmail: „Frați români, iată, țara noastră a înviat!”. În finalul Ședinței solemne, actorul Dorel Vișan a interpretat monologul lui Decebal scris de poetul Mihai Eminescu, iar Grupul psaltic „Tronos” al Catedralei patriarhale a susținut un mic concert.
