Un profesor român de filologie a primit distincția Patriarhiei Ecumenice în Duminica Floriilor

La finalul Sfintei Liturghii oficiate în Duminica Floriilor la Catedrala Sf. Gheorghe din cartierul Fanar al Constantinopolului, Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu a oferit o distincție a Patriarhiei Ecumenice unui conferențiar universitar din România.

Porivit unui comunicat al Patriarhiei Ecumenice remis Agenției de știri Basilica, Tudor Dinu, conferenţiar al Universităţii din Bucureşti şi autor al lucrării Bucureştiul Fanariot, a primit duminică aprecierile Patriarhiei Ecumenice fiind hirotesit în oficiul de Archon Ypomnimatografos de Sanctitatea Sa Bartolomeu.

Oficiul de Archon Ypomnimatografos

Oficiile sunt titluri onorifice ecleziale care se oferă laicilor, clerului inferior şi superior, de către Patriarhul Ecumenic.

Oficiul de Ypomnimatografos presupune diferite activităţi  ale Bisericii, precum alcătuirea de rugăciuni, rânduieli şi canoane.

În calitate de asistent al episcopului, cel care deține acest oficiu participă la şedinţele ierarhiei şi înregistrează procesele-verbale ale alegerilor episcopale, precum şi alte note indicate de arhierei.

„Duh ecumenic fără bariere etnice”

„Biserica are nevoie de oameni cu daruri ca ale dumneavoastră, cu inteligență și evlavie, cu înclinație spre știință, cu sârguință, cu duhul contemporan care vă caracterizează, dar și cu interesul pentru tradițiile patriotice”, a spus Patriarhul Ecumenic Bartolomeu în data de 1 aprilie 2018.

„Sunteți un român ortodox care este cinstit de Patriarhia Ecumenică deoarece sunteți purtătorul acestui duh ecumenic fără bariere etnice”, a spus Patriarhul Bartolomeu despre conferențiarul român de la catedra de filologie clasică din cadrul Universității din București.

La rândul său, Tudor Dinu i-a mulțumit călduros Patriarhului Ecumenic pentru onoarea acordată și a făcut referire la respectul deosebit pe care îl are față de Biserica Ortodoxă a Constantinopolului.

Tudor Dinu – Biografie

TUDOR DINU (n. 1978) este conferenţiar la Universitatea din Bucureşti, unde predă limba, literatura şi civilizaţia greacă. A susţinut prelegeri şi conferinţe, ca profesor invitat, la universităţile din Atena, Nicosia, Berlin, Kiev şi Brno şi la mai multe societăţi ştiinţifice din Grecia.

În ultimii ani, a participat la cele mai importante congrese internaţionale de studii neoelene (Granada, 2010; Nicosia, 2012; Tbilisi, 2012; Atena, 2012; Paris, 2013; Salonic, 2014). În 2014, a fost ales secretar general al Societăţii Europene de Studii Neoelene.

Lucrările sale – dedicate unor chestiuni de filologie şi istorie greacă veche, bizantină şi postbizantină, dar şi elenismului din ţările române – au fost tipărite în România, Grecia, Cipru, Franţa, Cehia, Letonia, Ucraina şi Georgia.

A publicat traduceri din autori antici (Aristofan, Plutarh, Iamblichos, Seneca, Plinius Maior) şi moderni (Iannis Ritsos, Nikos Engonopoulos, Andreas Empirikos, Hristos Iannaras etc.). Este fondatorul şi redactorul-şef al primei reviste româneşti de studii neoelene, Neograeca Bucurestiensia.

La Editura Humanitas, a publicat volumele Mihai Viteazul, erou al eposului grec (2008), Dimitrie Cantemir şi Nicolae Mavrocordat – rivalităţi politice şi literare la începutul secolului XVIII (2011), Bucureștiul fanariot. Biserici, ceremonii, războaie (2015).

Foto credit: Nikos Manghinas/Patriarhia Ecumenică

Comentarii Facebook

Lasă un răspuns


Știri recente

Colocviile Putnei la final: Ce subiecte s-au discutat

A XXI-a ediție a simpozionului internațional de istorie Colocviile Putnei s-a încheiat sâmbătă, 14 iulie 2018.  Principalele subiecte discutate la această ediție au fost: Cronica moldo-germană: demonstrarea faptului că între anii 1495–1497 Ștefan cel Mare a cerut…