UN ARHIPĂSTOR MISIONAR ȘI HARNIC

UN ARHIPĂSTOR MISIONAR ȘI HARNIC

Arhiepiscopul EPIFANIE al Buzăului și Vrancei

(1932 – 2013)

Cuvântul Preafericitului Părinte Patriarh DANIEL la slujba de înmormântare a Arhiepiscopului Epifanie al Buzăului și Vrancei, oficiată în Catedrala Arhiepiscopală „Înălțarea Domnului” și „Sfinții Trei Ierarhi” din Buzău,10 ianuarie 2013:

„Așa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, încât văzând ei faptele voastre cele bune să preamărească pe Tatăl vostru Cel din ceruri” (Matei 5, 16).

Cuvintele Mântuitorului Iisus Hristos ne arată că lumina pe care omul o adună în sufletul său nemuritor în timpul vieții pământești și o ia cu el după moartea trupească, nu rămâne cu totul ascunsă oamenilor încă din timpul vieții sale pe pământ.

Această lumină este lumina virtuților sau a roadelor Duhului Sfânt în om (cf. Galateni 5, 22-23), este lumina harului dumnezeiesc pe care omul credincios l-a făcut roditor prin credință puternică, prin cuvinte ziditoare și prin faptele iubirii milostive și smerite. Această lumină a faptelor bune se vede mai ales în viața și activitatea Arhiepiscopului EPIFANIE al Buzăului și Vrancei.

Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop EPIFANIE s-a născut în data de 14 decembrie 1932, în comuna Mălini, județul Suceava, primind la Botez numele Gavriil. În anul 1948, a intrat în viața monahală în obștea Mănăstirii Râșca din județul Suceava.

Între anii 1951 – 1956 a urmat cursurile Seminarului Teologic de la Mănăstirea Neamț și ale Seminarului Teologic de la Curtea de Argeș.

În data de 14 aprilie 1953 a fost călugărit în obștea Mănăstirii Neamț, de către Mitropolitul Sebastian Rusan al Moldovei și Sucevei, primind numele EPIFANIE.

Între anii 1957 și 1959 a urmat cursurile Institutului Teologic Ortodox Universitar din București.

Studiile universitare le-a continuat la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sofia, Bulgaria, unde, în anul 1961 a obținut licența în teologie. Între anii 1961 – 1962 a urmat cursurile Școlii doctorale de la București la specialitatea Istorie Bisericească Universală, pe care le-a continuat la Academia duhovnicească a Patriarhiei Moscovei de la Zagorsk, între anii 1962-1964.

Între anii 1965-1971 a fost profesor și director la Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamț, iar între 1971-1975 a fost starețul Mănăstirii Neamț.

În data de 9 noiembrie 1975 a fost hirotonit Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Tomisului și Dunării de Jos, primind titlul Tomitanul.

În duminica zilei de 4 iulie 1982, în Catedrala episcopală din Buzău, a fost întronizat Episcop al Buzăului, de către vrednicul de pomenire Patriarhul Iustin Moisescu.

În data de 8 noiembrie 2009 Episcopia Buzăului a fost ridicată la rangul de Arhiepiscopie, iar Arhipăstorul ei a primit rangul de Arhiepiscop al Buzăului și Vrancei.

Astfel, din cei 80 de ani de viață, timp de 65 de ani a slujit Biserica, mai întâi ca monah, și apoi ca profesor, stareț, episcop-vicar, episcop și arhiepiscop. Traversând vremuri de încercare și multe opreliști, în timpul comunismului acest harnic ierarh a reușit, cu răbdare constantă și înțelepciune practică, să păstreze și să promoveze credința creștină ortodoxă și cultura românească din această străveche eparhie de la Curbura Carpaților pe mai multe planuri ale vieții bisericești.

Înzestrat cu un veritabil simț practic, ierarhul misionar EPIFANIE Norocel s-a preocupat de restaurarea sau repararea a numeroase biserici din parohii și mănăstiri și de construirea unui impresionant număr de biserici și paraclise noi pe tot cuprinsul eparhiei. A inițiat și a îndrumat ample lucrări de restaurare și dotare la Catedrala voievodală „Adormirea Maicii Domnului” din Buzău, la paraclisul Episcopiei și Reședința episcopală, precum și la edificiul Cancelariei episcopale și al Seminarului Teologic Liceal „Episcopul Chesarie”din Buzău. De asemenea, a înființat două seminare monahale, și anume Seminarul monahal „Sfântul Ierarh Epifanie, Arhiepiscopul Ciprului” la Mănăstirea Rătești (1996) și Seminarul monahal de la Mănăstirea Ciolanu (1997), a înființat un nou muzeu bisericesc al Eparhiei Buzăului și Vrancei, a reactivat revista eparhială Glasul Adevărului și a înființat numeroase așezăminte social – filantropice.

Ctitoria de suflet a Înaltpreasfinției Sale este însă noua Catedrală Arhiepiscopală din Buzău, cu hramurile „Înălțarea Domnului” și „Sfinții Trei Ierarhi”, unde și-a pregătit din vreme locul de veci, întru așteptarea Învierii celei de obște.

În plan spiritual, cea mai importantă lucrare a fost canonizarea Sfântului Ierarh martir Teodosie de la Brazi (18-19 mai 1996) și a Sfântului Cuvios Vasile de la Poiana Mărului (4-5 martie 2003) pentru care s-a îngrijit de aducerea lor în memoria Bisericii și inimile credincioșilor, prin rânduirea slujbelor, acatistelor și a icoanelor, precum și prin ctitorirea de lăcașuri sfinte ocrotite de acești sfinți.

Totodată, Părintele Arhiepiscop EPIFANIE a fost un mare susținător al construirii Catedralei Mântuirii Neamului, Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei fiind între primele trei eparhii din țară (după București și Sibiu) în ceea ce privește contribuția la colecta națională pentru realizarea acestei lucrări mari și sfinte. În același timp a susținut în mod constant activitatea misionară a Televiziunii TRINITAS și a Radioului TRINITAS, precum și alte activități sociale ale Patriarhiei Române (Centrul social-pastoral „Sfânta Maria” – Techirghiol, în anul 2012).

Părintele Arhiepiscop EPIFANIE rămâne în memoria noastră ca fiind un ierarh misionar, un păstor harnic și un dinamic slujitor liturgic, prin fidelitatea sa față de credința vie, tradiția liturgică și canonică a Bisericii Ortodoxe, fiind, în același timp, un bun iconom și un om darnic.

La acest moment de mare tristețe pentru Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei și pentru întreaga Biserica Ortodoxă Română, în numele ierarhilor Sfântului Sinod și al nostru personal, adresăm familiei îndurerate, clerului, viețuitorilor din mănăstiri și credincioșilor îndoliatei Arhiepiscopii a Buzăului și Vrancei, părintești condoleanțe, rugându-ne Domnului nostru Iisus Hristos, Arhiereul Cel Veșnic, să așeze sufletul vrednicului de pomenire Arhiepiscopul EPIFANIE, fratele nostru, în lumina, pacea și iubirea Preasfintei Treimi, în ceata sfinților Săi slujitori, care au binevestit lumii Evanghelia mântuirii și a vieții veșnice.

Veșnica lui pomenire din neam în neam!

†DANIEL

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Locțiitor de Arhiepiscop al Buzăului și Vrancei

Comentarii Facebook


Știri recente