La Colegiul Naţional de Artă „Octav Băncilă“ din Iaşi, a avut loc ieri, 10 februarie 2015, consfătuirea profesorilor de religie cu tema „Studiul religiei în şcoală. Certitudini şi provocări“. Conferinţa a vizat obiective de ordin metodic, pedagogic, dar şi de teologie şi de filosofia educaţiei. La dezbaterea iniţiată de prof. dr. Camelia Gavrilă, în calitate de inspector şcolar general, au participat, pe lângă profesori de religie din judeţ, directori ai unităţilor de învăţământ, profesori universitari şi reprezentanţi ai părinţilor, precum şi IPS Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, informează “Ziarul Lumina”.
Ieri, 10 februarie 2015, la Colegiul Naţional de Artă „Octav Băncilă“ din Iaşi a avut loc consfătuirea profesorilor de religie cu tema „Studiul religiei în şcoală. Certitudini şi provocări“, eveniment ce s-a dovedit a fi un prilej de dialog şi dezbatere în legătură cu rolul, valorile şi conţinuturile predate în orele de religie.
Moderatorul întâlnirii a fost prof. dr. Bogdan Constantin Neculau, inspector pentru educaţie permanentă al ISJ Iaşi, iar primul care a luat cuvântul a fost pr. prof. dr Alexandru Cristinel Barnea, inspector de religie în cadrul ISJ Iaşi, care a făcut câteva observaţii legate de ora de religie din perspectiva a trei paliere – obiective, conţinuturi şi deveniri metodice: „Programa analitică se cere a fi mai puţin rigidă, în sensul simplificării şi accesibilizării materiei pentru copii. Structurarea conţinuturilor trebuie să respecte particularităţile de vârstă şi cele individuale ale copiilor, prin evitarea unor formulări nefericite, scoase din context, sau prin noţiuni care sunt excesiv abstracte. Noi, ca profesori de religie, ar trebui să deschidem această materie spre celelalte discipline didactice. Totodată, nu pot să nu subliniez că de la noi se cere ceva mai mult decât de la ceilalţi colegi profesori, anume că elevul vrea să vadă în profesorul de religie ceea ce el predă la oră; vrea să vadă bunătate şi o pregătire adecvată, dar şi să găsească împreună răspunsuri la anumite întrebări pe care nu le găseşte la celelalte discipline didactice. De aceea, cultivarea unei relaţii didactice frumoase, a unei atmosfere calde la ora de religie contribuie foarte mult la încrederea nu numai în disciplina în sine, dar şi la preţuirea profesorului“.
În continuare, pr. prof. Petru Sebastian Tamaş, inspector şcolar pentru disciplina religie din partea Episcopiei Romano-Catolice de Iaşi a vorbit despre „Profesorul de religie – identitate şi misiune“, după care prof. dr. Camelia Gavrilă, inspector şcolar general al ISJ Iaşi, a prezentat tema „Disciplina religie – valenţe pedagogice, culturale, filosofice şi etice în paradigma sacrului“. „Profesorii de religie transmit informaţii religioase, interpretează şi comentează sensurile cărţilor biblice şi ale unor texte teologice de referinţă, însă transmit şi valori şi atitudini. De aceea, ei trebuie să fie deschişi, comunicativi şi empatici, să cultive relaţii interpersonale armonioase, chiar dacă uneori sunt revolte, chiar dacă uneori tânăra generaţie este altfel decât ipostaza unei generaţii conştiente, cultivate şi morale. Profesorul de religie trebuie să transmită fără să impună, fără să moralizeze, pentru că, în caz contrar, efectul este zero. Este necesar un contact nemijlocit cu textul teologic, dar trebuie să fie şi o cunoaştere indirectă, mijlocită prin simboluri, o iniţiere a elevilor care se face prin învăluire şi dezvăluire de sensuri, o hermeneutică a textului biblic“, a spus, în cadrul prezentării, prof. dr. Camelia Gavrilă.
„Care va fi atitudinea părinţilor care au beneficiat 25 de ani de libertate religioasă?“
Întâlnirea a continuat cu alocuţiunea prof. univ. dr. Nicu Gavriluţă, decanul Facultăţii de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii „Al. I. Cuza“ din Iaşi, care a vorbit despre „Noul umanism şi importanţa studierii religiei în contextul multicultural şi ecumenic actual“, după care prof. dr. Genoveva Farcaş, inspector pentru învăţământul primar ISJ Iaşi, a susţinut prezentarea „Predarea religiei în învăţământul primar – coordonate psihologice şi didactice sau Despre copilul de 6 ani şi parabolele religioase“. Au mai susţinut prezentări prof. univ. dr. Dănuţ Jemna – „Biserica, Şcoala, Familia – cele trei dimeniuni ale educaţiei religioase“, prof. dr. Bogdan Constantin Neculau, inspector pentru educaţie permanentă al ISJ Iaşi – „Argumente pentru o educaţie religioasă de calitate – exigenţe actuale şi de perspectivă“, prof. drd. Cristian Lucaci, directorul Colegiului „Richard Wurmbrand“ din Iaşi – „Religia – şansă pentru o educaţie holistică“, prof. Rodica Leontieş, inspector pentu managementul resurselor umane, ISJ Iaşi – „Managementul resurselor umane pentru disciplina religie în contextul legislativ actual“, prof. dr. pr. Dragoş Ciprian Bahrim, directorul Seminarului Teologic Ortodox „Sfântul Vasile cel Mare“, Iaşi – „Congruenţe educaţionale – ora de religie şi învăţământul teologic vocaţional“.
Penultima prezentare, „Ora de religie – temei al educaţiei în spiritul valorilor“, i-a aparţinut Preasfinţitului Aurel Percă, Episcop auxiliar al Diecezei Romano-Catolice de Iaşi, iar la urmă a vorbit Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, despre „Profesorul de religie – rol şi competenţă în şcoală“: „Domnul profesor Constantin Cucoş, la care s-a făcut referire într-o prezentare din cadrul acestei întâlniri, amintea despre constatarea dacă avem parte de neputinţă sau de tărie în momentul în care privim asupra actului educaţional în genere, şi asupra celui religios, în mod special, în ultimii 25 de ani de libertate. Este o constatare pe care noi ca episcopi, ca preoţi, ca pastori, o să o avem în toamna acestui an: care va fi atitudinea părinţilor, care au beneficiat 25 de ani de libertate religioasă? În acel moment, noi, responsabilii în diferite comunităţi religioase, ne vom da seama cât am lucrat şi cât n-am lucrat. În al doilea rând, voi, dascălii de religie, veţi avea posibilitatea să constataţi rezultatele lucrării dumneavoastră. Eu unul nu cred că vor fi prea mulţi copii, care, simţind de-a lungul timpului adâncimea sufletească a profesorului de religie, anvergura intelectuală a acestuia şi grija de a fi pregătit profesional, să-i convingă pe părinţi să nu semneze pentru ca ei să nu urmeze ora de religie. În al treilea rând, cred că vom constata şi care este locul profesorului de religie în cancelaria şcolii; cât de mult a reuşit profesorul de religie – prin onestitatea lui, prin pregătirea lui, să convingă cadrele didactice din şcoala respectivă că locul său firesc este acolo“.
Toţi cei aproxmativ 300 de profesori participanţi la evenimentul „Studiul religiei în şcoală. Certitudini şi provocări“ au primit diplome de participare, iar comunicările prezentate vor fi expuse într-o volum. Mai mult decât atât, în lunile următoare vor mai exista şi alte conferinţe de acest gen şi pe această temă, destinate tuturor celor implicaţi în spaţiul educaţiei.
