Stareţii Marii Lavre şi Schitului Prodromu vor participa la hramul paraclisului Catedralei Naţionale

Hram Prodromita Schitul Prodromu Athos

Părintele Prodromos de la Marea Lavră şi părintele Atanasie de la Schitul Prodromu vor participa săptămâna viitoare la hramul paraclisului Catedralei Naţionale închinat icoanei Maicii Domnului Prodromiţa.

În paraclisul catedralei se regăseşte spre închinare credincioşilor, din anul 2011, o copie a icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului Prodromiţa – adică Înaintemergătoareade la Muntele Athos.

Icoana din tezaurul Schitului românesc Sfântul Ioan Botezătorul – Prodromu din Sfântul Munte este „nefăcută de mână omenească”.

Aceasta a fost pictată în mod minunat la Iași, în anul 1863, și dusă la Muntele Athos, devenind ocrotitoare a schitului românesc.

Programul hramului

Sărbătoarea hramului va debuta miercuri, 11 iulie 2018, printr-un concert de muzică psaltică susţinut de grupul Tronos al Catedralei Patriarhale, condus de Arhid. Mihail Bucă, începând cu ora 17:00.

De la 18:15 va fi oficiat Acatistul Maicii Domnului „Prodromiţa”, apoi va avea loc o procesiune cu icoana Maicii Domnului în jurul bisericii, după care va fi așezată pentru închinare credincioşilor.

Procesiunea va fi urmată de Slujba Privegherii în cinstea Maicii Domnului „Prodromiţa” (Vecernia, Litia şi Utrenia).

A doua zi, după Agheasma Mică şi slujba Acatistului va fi oficiată Sfânta Liturghie arhierească în altarul de vară din curtea paraclisului.

Sărbătoarea hramului se va încheia spre seară, după oficierea paraclisului Maicii Domnului „Prodromiţa”, cu procesiunea aşezării icoanei Maicii Domnului în sfântul lăcaş.

La slujba de hram de anul trecut a slujit Episcopul Varlaam Ploieşteanul. Foto credit: Basilica.ro

Hramul icoanei Prodromiţa în Sfântul Munte

La hramul dedicat icoanei Prodromiţa de anul trecut a fost prezentă în Sfântul Munte o delegaţie a Patriarhiei Române formată din: Arhim. Ciprian Grădinaru de la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului, Arhim. Chiril Lovin de la Editurile Patriarhiei Române şi Pr. Mihai Muşat de la Biroul de Protocol al Patriarhiei Române.

Cu acel prilej, stareţii Marii Lavre şi Schitului Prodromu au primit distincţii din partea Patriarhului Daniel.

Părintelui Atanasie Prodromitul i-a fost conferit Ordinul Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa Elena, iar Părintele Prodromu Lavriotul a primit Ordinul Sfântul Ioan Gură de Aur.

Icoana Maicii Domnului Prodromiţa

Istoria acestei icoane începe în anul 1863, în timpul lucrărilor de construire ale Schitului Prodromu de la Muntele Athos, când cuvioșii ctitori Nifon şi Nectarie căutau un iconar care să zugrăvească pe lemn o icoană a Maicii Domnului cu totul deosebită, aşa cum aveau toate mănăstirile de la Sfântul Munte.

În plus, ei cereau condiții stricte pentru cel care se va angaja la executarea lucrării, precum curăția trupească şi sufletească, spovedania la duhovnic, post şi rugăciune către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu pe toată durata lucrării.

Cu ajutorul lui Dumnezeu, cuvioșii Nifon şi Nectarie îl găsesc pe iconarul Iordache Nicolau din Iași, om bătrân și credincios, care se supune cu evlavie rânduielilor celor doi călugări și, în anul 1863, se apucă de lucru.

Iconarul a început lucrarea la Mănăstirea Bucium din Iași, care era pe atunci metoc al Schitului Prodromu, iar în câtva timp a ter­mi­nat de pictat veşmin­tele şi ce­lelalte părți ale icoanei, lăsând ca Sfin­te­le Feţe (cea a Maicii Domnului şi cea a Pruncului Iisus), să le picteze la sfârșit, după cum este tehnica picturii tradiționale de icoane.

După ce a terminat de zugrăvit cum s-a pri­ce­put mai bi­ne veșmintele şi fondul icoanei, a început a lucra la Sfintele Feţe silindu-se cu toată priceperea, însă în mod inexplicabil sfintele feţe ale Fecioarei Maria şi Pruncului Iisus din brațele ei nu puteau fi zugrăvite, iar icoana a rămas nedesăvârșită.

Deși era un pictor cu experiență, speriat și mâhnit că poate şi-a uitat meșteșugul, bătrânul iconar a acoperit icoana, a încuiat atelierul şi a amânat lucrul pentru a doua zi.

În dimineața următoare însă, a descoperit icoana desăvârșit pictată, cu fețele luminoase şi pline de dumnezeiesc har, fără să înțeleagă însă cum se petrecuse această minune.

O alta caracteristică este aceea că icoana, cercetată la microscop, nu prezintă urme de pensulă, acest lucru întărind credința că Sfintele Fețe au fost pictate miraculos de mână nepământească.

Foto credit: Arhivă Basilica.ro

Comentarii Facebook


Știri recente