Preasfințitul Părinte Emilian Lovișteanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului împreună cu un sobor de preoți și diaconi, a oficiat Sfânta Liturghie astăzi, 16 martie 2014, în Duminica a doua din Post „a Sfântului Grigorie Palama”, la Mănăstirea Frăsinei, din comuna Muereasca, județul Vâlcea, după cum informează Biroul de presă al Arhiepiscopiei Râmnicului.
În cuvântul de învățătură rostit după Sfânta Liturghie, Preasfințitul Episcop Emilian Lovișteanul a explicat pericopa evanghelică a „Vindecării slăbănogului din Capernaum”, îndemnându-i pe credincioși să se împace cu Dumnezeu și cu oamenii prin mărturisirea păcatelor și împărtășirea cu Sfintele Taine în această perioadă de post, pentru sănătatea trupului și mântuirea sufletului.
Preasfinția Sa a prezentat apoi viața și activitatea Sfântului Ierarh Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului sărbătorit astăzi, arătând și viziunea teologică a învățăturii sale, despre „Lumina cea necreată”, despre energiile necreate ale Sfintei Treimi și despre harul divin împărtășit nouă și necesar mântuirii sufletului.
Răspunsurile la strană au fost oferite de către un grup de părinți din obștea mănăstirii.
La Sfânta Liturghie arhierească oficiată astăzi la chinovia vâlceană de la Frăsinei au luat parte numeroși credincioși din Eparhia Râmnicului, dar și din țară.
În patrimoniul bisericii mănăstirii se află părticele din Moaștele a 8 mari sfinți: Sf. Ierarh Calinic, ctitorul mănăstirii, Sf. Mc. Calinic, Sf. Mc. Trifon, Sf. Mc. Pantelimon, Sf. Cuv. Pahomie, Sf. Cuv. Atanasie al Atonului, Sf. Cuv. Dionisie Areopagitul, Sfânta Cuv. Muceniță Paraschevi.
Biserica Mănăstirii Frăsinei, zisă și Biserica Mare, având hramul „Adormirea Maicii Domnului”, cu întreg ansamblul de clădiri, în formă de cetate, este ctitoria Sfântului Calinic de la Cernica, episcopul Râmnicului, care a construit-o între anii 1860-1863, an în care o și sfințește. Pictura, făcută în ulei de pictorul ardelean Mișu Pop, în stilul lui Tattarăscu, a fost spălată în anul 1968 de pictorul Aritium Avachian. Această biserică este monument istoric.
Biserica schitului vechi, cu hramul „Nașterea Sfântului Ioan Botezatorul”, a fost construită din lemn de călugării bulgari Ilarion și Ștefan, în anul 1710 și reconstruită din zid în anii 1762-1763 de Cârstea Iovipali și Damian Iovipali, frații hagii din Râmnic, împreună cu Nicoliță Iovipali, fiul lui Cârstea, având binecuvântarea episcopului de Râmnic, Filaret.
În jurul acestui schit au existat chilii care însă nu s-au păstrat. Din anul 1787, din timpul războiului ruso-turc, schitul este pustiit și rămâne părăsit până în anul 1848, când este refăcut de călugărul cernican Acache, cu învoirea lui Gheorghe Iovipali, urmașul primilor ctitori. Acesta închide pridvorul bisericii cu cărămidă, transformându-l în pronaos, îl zugrăvește și reface încăperile chiliilor. Biserica veche păstrează pictura din anul 1763, executată de Teodor Zugravul, cât și pe cea din tinda din anul 1848.
Paraclisul cu hramul „Sfinții Trei Ierarhi”, clădirile de locuit dinspre miazăzi și răsărit, au fost făcute de episcopul Gherasim Safirim al Romanului (1910-1911), fost arhimandrit de scaun al Episcopiei Râmnicului-Noului Severin, care completează și aripa de miazăzi și răsărit a cetății monastice, pe partea de zid, care rămăsese necompletată de Sfântul Calinic în anul 1888.
Viața monahală de aici se aseamănă cu cea de la Muntele Athos: în mănăstire nu au voie să intre femei și nu se gătește cu carne. În acest sens, Sfântul Calinic a așezat în anul 1867 o piatră de legământ la circa 2 kilometri de mănăstire, unde este astăzi o biserică și dependințe pentru cazarea femeilor. Pe piatra de legământ sunt gravate cu litere chirilice atât binecuvântări, pentru cele care vor păstra acest legământ, cât și blesteme, pentru cele ce vor călca hotărârea sfântului.
Legământul Sfântului Calinic se respectă cu strictețe. Chiar în timpul păstoririi sale, cei care l-au călcat au fost pedepsiți aspru. Este cunoscut episodul tinerei păstorițe din satul Muereasca, care din greșeală a trecut hotarul și s-a îmbolnăvit de epilepsie, fiind nevoită să ceară ajutorul Sfântului Calinic, pentru a fi iertată și în același timp tămăduită.
