Sfinții Trei Ierarhi, ocrotitorii școlilor teologice din anul 1936

De aproape o mie de ani, Biserica Ortodoxă sărbătorește la 30 ianuarie pe Sfinții Trei Ierarhi, adică pe Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie de Nazianz (Teologul) și pe Sfântul Ioan Gură de Aur. Această sărbătoare datează din timpul domniei împăratului bizantin Alexios I Comnenul (1081-1118) în urma unui vis avut de episcopul Ioan al Evhaitelor și s-a stabilit în data de 30 ianuarie ca o cinstire comună a celor trei mari ierarhi ai Bisericii Ortodoxe, în urma mai multor ani de dispute între diferite comunități creștine pe tema care dintre cei trei este mai mare. Pentru a recunoaște importanța operei celor trei mari ierarhi pentru teologia ortodoxă la Congresul Facultăților de Teologie din Atena din anul 1936 s-a hotărât ca ei să devină patronii spirituali ai instituțiilor de învățământ teologic din întreaga lume. Aceste câteva repere ne arată cât de importanți sunt pentru creștinii ortodocși acești trei corifei ai primului mileniu creștin patristic. În afară de sărbătoarea din data de 30 ianuarie, pe parcursul lunii prime din anul civil îi avem sărbătoriți separat, în data de 1 ianuarie pe Sfântul Vasile cel Mare, în data de 25 ianuarie pe Sfântul Grigorie Teologul și în data de 27 ianuarie pe Sfântul Ioan Gură de Aur. Putem spune că luna ianuarie, pe lângă marii părinți duhovnicești ai Egiptului, îi avem în prim-plan și pe părinții fundamentali pentru teologia ortodoxă, și anume Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie Teologul, Sfântul Ioan Gură de Aur la care se adaugă și prezența în 21 ianuarie a Sfântului Cuvios Maxim Mărturisitorul. Într-un cuvânt este o lună a binecuvântărilor pentru viața Bisericii și a oamenilor Bisericii care au marcat cel mai mult existența duhovnicească și teologică a Ortodoxiei noastre.

Când vorbește despre Sfinții Trei Ierarhi, Biserica spune despre ei că Sfântul Vasile cel Mare este mâna care lucrează, Sfântul Grigorie Teologul este mintea care gândește, iar Sfântul Ioan Gură de Aur este gura care vorbește. Prin aceste trei caracterizări vedem că Biserica în viața ei nu îi separă, ci îi gândește în comun ca trei lucrări exemplare pentru viața Bisericii. Sfântul Vasile cel Mare este modelul de lucrare cu timp și fără timp în toate domeniile vieții bisericești a omului care și-a închinat scurta sa viață slujirii Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Sfântul Grigorie Teologul este modelul contemplării adevărurilor descoperite de Dumnezeu în Sfânta Scriptură și al cugetării ortodoxe în viața Bisericii. Sfântul Ioan Gură de Aur este de Dumnezeu cuvântătorul, care pe bună dreptate este considerat geniul predicatorial și modelul de urmat în vorbirea despre Dumnezeu în viața Bisericii. Avem înaintea noastră trei faruri călăuzitoare în drumul nostru către Împărăția lui Dumnezeu prin opera lor, prin viața lor închinată lui Hristos și mai ales prin modul exemplar de a vorbi cu Dumnezeu (prin rugăciune) și despre Dumnezeu (prin opera teologică). În viața Bisericii, pe Sfinții Trei Ierarhi îi avem prezenți zilnic, în primul rând prin Liturghie, prin tratatele lor de teologie, prin cuvântările lor și, nu în ultimul rând, prin modelul lor de viețuire duhovnicească și de întrajutorare a celor aflați în nevoi.

Sfinții Trei Ierarhi sunt normativi în viața Bisericii pentru interpretarea Sfintei Scripturi, pentru învățătura de credință ortodoxă și pentru viața liturgică a Bisericii noastre. (Articol publicat în săptămânalul ‘Lumina de Duminică’ din data de 30 ianuarie 2011, sub semnătura Pr. Dr. Ciprian Apetrei)

Comentarii Facebook


Știri recente