Sfinţii Martiri Brâncoveni prăznuiţi la Mănăstirea Cârlomăneşti, jud. Galaţi

Numeroşi credincioşi au participat marţi, 16 august 2016, la hramul Mănăstirii Cârlomăneşti din judeţul Galaţi. Cu această ocazie, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, a oficiat Sfânta Liturghie. Din sobor au făcut parte preoţi din parohiile Protopopiatului Tecuci. De asemenea, au mai fost prezenţi la sărbătoarea Sfinţilor Brâncoveni şi reprezentanţi ai autorităţilor locale, noteză site-ul oficial al Arhiepiscopiei Dunării de Jos.

Cei prezenţi au participat şi la vernisarea unei expoziții de tiparniţe, unele din vremea Sfântului Antim Ivireanul. Expoziţia a fost organizată de Protopopiatul Tecuci în contextul Anului Omagial al Sfântului Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti.

Sfântul Sinod a declarat 2016 ca Anul omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox şi Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti – Basilica.ro – Agenția de presă a Patriarhiei Române

Totodată, grupuri de copii şi tineri din mai multe parohiile învecinate, înveşmântaţi în autenticul port popular, au prezentat un program cultural-artistic ce a constat în recitărări de poezii şi intonări de cântări religioase şi patriotice în cinstea Sfinţilor Martiri Brâncoveni, ocrotitorii aşezământului monahal.

La final, pelerinii au primit binecuvântarea Arhiepiscopului Dunării de Jos.

***

Situată  între localităţile Cerţeşti şi Cârlomăneşti, la 40 km NE de Tecuci, într-un cadru natural deosebit, Mănăstirea Cârlomăneşti este un punct de interes religios. Accesul spre mănăstire se face pe drumurile judeţene 251A Tecuci – Corod şi 251B Corod – Cerţeşti

Zidită  pe locul unui schit  în jurul anului 1445, atestată documentar la sfârşitul secolului al XVII- lea, mănăstirea avea să fie integrată în secolul al XVIII-lea curentului de înnoire duhovnicească promovat de Sf. Paisie de la Neamţ, devenind un important centru monahal din sudul Moldovei.

La 1809 mănăstirea este menţionată ca metoc al Episcopiei Romanului. În 1821 este complet distrusă de eterişti şi de turci, călugării fiind nevoiţi să fugă.

Puţinii monahi rămaşi au schimbat cu circa 1 km locul mănăstirii, construind până la 1824, o biserică de cărămidă, existentă şi astăzi. După 1864 această biserică a deservit credincioşii din localităţile din satele Cârlomăneşti şi Cerţeşti. La 1957 biserica este incendiată şi apoi părăsită, în ruină.

Viaţa monahală este reluată în anul 1997, când Chiriarhul Dunării de Jos hotărăşte reînfiinţarea ei. În jurul vechii biserici de cărămidă se înalţă astăzi o biserică nouă şi un corp de chili.

Comentarii Facebook


Știri recente