Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul i-a îndemnat miercuri pe credincioşii prezenţi la hramul Bisericii „Sfântul Ştefan”- Cuibul cu Barză din Capitală să înveţe din pilda sfântă şi luminoasă a Sfântului Arhidiacon Ştefan, deoarece el este „un model de mărturisire şi de afirmare a credinţei pe care am primit-o de la Hristos”.
Delegatul Patriarhului României la eveniment a atras atenţia că având acest exemplu vrednic de urmat, noi, „cei care am primit de la părinţii noştri şi de la slujitorii Bisericii această nepreţuită comoară a credinţei creştine”, trebuie „să o cultivăm şi să o predăm mai departe generaţiilor tinere, copiilor şi nepoţilor noştri”, informează Ziarul Lumina.
Cea mai mare comoară pe care o putem lăsa copiilor şi urmaşilor noştri este tocmai credinţa, a precizat PS Episcop Varlaam Ploieşteanul.
Totodată, Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul a reliefat virtuţile Sfântului Arhidiacon Ştefan.
„Sfântul Luca ne spune că tânărul Ştefan era un bărbat plin de credinţă şi de Duh Sfânt (Fapte 6, 5). Prin Sfântul Arhidiacon Ştefan noi marcăm începutul persecuţiilor împotriva Bisericii creştine. El este întâiul martir, întâiul slujitor al Bisericii, care a fost ucis pentru credinţa sa în Mântuitorul Iisus Hristos, pentru fidelitatea lui şi pentru slujirea sa credincioasă faţă de Biserică”, a spus Preasfinţia Sa.
La final, pr. paroh Daniil Iacşa a mulţumit părintelui episcop pentru omilie, dar şi pentru binecuvântarea arhierească, precizând totodată că va intensifica activităţile pastorale, sociale şi didactice la Parohia „Sfântul Ştefan”-Cuibul cu Barză.
„Preasfinţia Voastră, veniţi în mijlocul nostru la un moment de schimbare, dar suntem împreună aici, slujitori şi credincioşi, hotărâţi să ducem mai departe truda şi minunata lucrare pe care pr. prof. Daniel Benga de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, a săvârşit-o la această parohie”, a spus pr. paroh Daniil Iacşa.
Primele ştiri cu privire la existenţa unei biserici pe locul celei actuale le avem abia în secolul al XVIII-lea, când aflăm că pe latura de sud a Podului de Pământ (ulterior strada Ştirbei Vodă), aproape de intersecţia cu strada Berzei, exista o mică biserică, care se ruinase înainte de anul 1760. O ştire din anul 1766, în care se vorbeşte de o biserică zidită de Anastasia Cantacuzino în mahalaua „Podul de Pământ”, nu este confirmată de Banul Mihai Cantacuzino.
În locul acestei biserici a fost construită o nouă biserică mai mare de către „piosul creştin Clucerul Dona şi soţia sa Zamfira, cam pe la anul 1760”, având hramul Sfântul Mucenic şi Arhidiacon Ştefan. După moartea ctitorilor s-a aşezat în anul 1830 o lespede deasupra mormântului lor, aflat în naosul sfintei biserici, pe care este consemnat acest lucru.
După încheierea lucrărilor de restaurare, în anul 1987, sfântul locaş de rugăciune a fost trecut în rândul bisericilor ce trebuiau demolate, pentru noua amenajare urbanistică a zonei Ştirbei Vodă. În cele din urmă s-a găsit o cale de salvare a monumentului, executându-se translarea ei cu 12 metri spre sud, la data de 22 februarie 1988. Biserica „Sfântul Ştefan”-Cuibul cu Barză încheie astfel seria de monumente translate în Bucureşti de către echipa de specialişti.
