Mâine, 23 aprilie 2017, se împlinesc 130 ani de la sfinţirea Catedralei Mitropolitane Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Iaşi.
Construcția Catedralei ieșene a fost începută în anul 1833 la iniţiativa Mitropolitului Veniamin Costachi, pe locul unde s-au aflat temeliile a două biserici mai vechi: Biserica Albă (secolul al XV-lea) şi Biserica Stratenia (secolul al XVII-lea).
Au trecut însă peste patruzeci de ani până când a fost terminată această lucrare, în vremea Mitropolitului Iosif Naniescu. Maica bisericilor şi maică a Patriei, așa cum au numit-o primii săi ctitori, Catedrala Mitropolitană din Iaşi are astăzi trei hramuri: Sfânta Cuvioasa Parascheva, Întâmpinarea Domnului şi Sfântul Mucenic Gheorghe.
Primele lucrări la Catedrala din Iaşi s-au desfăşurat între anii 1833 – 1841, după planurile arhitecţilor vienezi Johan şi Gustav Freywald, care au adoptat pentru noua biserică stilul neoclasic, întâlnit şi la alte biserici creștine din Europa. În ultimii ani s-a lucrat și sub conducerea arhitectului rus Sungurov.
În anul 1942, Mitropolitul Veniamin Costachi a fost silit să se retragă. Din cauză că bolta centrală, de mari dimensiuni, s-a prăbuşit, negăsindu-se soluţii urgente, lucrările au fost abandonate. Biserica a rămas o ruină până în anul 1880, când Mitropolitul Iosif Naniescu a intervenit pe lângă autorităţile statului pentru reluarea lucrărilor.
În data de 15 aprilie 1880, Mitropolitul Iosif a pus a doua piatră fundamentală pentru cea mai mare biserică din Iaşi. Alexandru Orăscu, rectorul Universităţii Bucureşti, avea să refacă proiectul măreţei biserici, renunţând la imensa cupolă centrală. El a adăugat cele două rânduri de pilaştri masivi în interior, realizând o clădire în formă basilicală, cu o navă centrală şi două nave laterale mai mici.
De înfrumuseţarea pereţilor interiori ai noii biserici, s-a ocupat pictorul bucureştean Gheorghe Tattarescu. Icoanele şi elementele decorative realizate într-un stil cu influenţe renascentiste de ilustrul artist impresionează prin diversitate şi sensibilitate.
Lucrările au fost finalizate în anul 1887. În 23 aprilie, în cadrul unei ceremonii fastuoase, noua catedrală a fost sfinţită de mai mulţi episcopi conduşi de mitropolitul Iosif Naniescu, în prezenţa regelui Carol I, și a reginei Elisabeta.
În anul 1889 a fost adusă, de la Mănăstirea Sfinţii Trei Ierarhi, racla cu moaştele Cuvioasei Parascheva, ocrotitoarea Moldovei. Mitropolia devenind astfel noua „casă“ a Cuvioasei, pelerinajul de pe 14 octombrie, cel care ţine de 350 de ani la Iaşi, s-a mutat aici, iar primul hram al Catedralei a devenit astfel sărbătoarea Sfintei Parascheva.
De-a lungul vremii au avut loc mai multe etape de restaurare. În 1997 pe vremea când Preafericitul Părinte Patriarh Daniel era Mitropolit al Moldovei, au fost începute o serie de reparții capitale. Veche de peste un secol, construcţia ajunsese într-o stare avansată de degradare, astfel încât lucrările de consolidare deveniseră o necesitate. Consolidarea a început din exterior, apoi în interior, pentru ca apoi, constructorii să continue efectuând consolidarea pereţilor pe verticală şi pe orizontală.
Pentru realizarea fundaţiei interioare, constructorii au săpat până la o adâncime de cinci metri, pentru a putea consolida fundaţia interioară şi pentru a putea face legătura cu structura de rezistenţă din exterior. În urma excavării pământului, din interior a rezultat în subsol un spaţiu util, întrucât s-a renunţat la aducerea înapoi a pământului excavat.
Întrucât lucrările de consolidare sunt foarte complexe, iar rezistenţa lăcaşului de cult era puternic afectată de trecerea timpului şi de fenomenele de până acum, toate lucrările s-au făcut manual. Atât săparea şanţurilor din jur, cât şi îndepărtarea cărămizilor de la colţurile Catedralei s-au făcut manual, deoarece utilajele grele ar fi putut pune în pericol construcţia şi siguranţa celor prezenţi.
În prezent lucrările se apropie de finalizare. În data de 26 mai 2016, Ansamblul mitropolitan, care include șase monumente istorice și noul muzeu aflat la demisolul Catedralei, a fost deschis pentru publicul larg. În aceeași zi, PS Calinic Botoșănenul a oficiat slujba de binecuvântare a lucrărilor în prezența IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei.
