Rostul vieţii omului pe pământ este pregătirea pentru viaţa cerească, a spus astăzi Patriarhul României în omilia sa. Cuvintele au fost adresate în cadrul Sfintei Liturghii oficiată de Preafericirea Sa în Salonul Sfinţilor Români din Reşedinţa Patriarhală.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat că Împărăţia Cerurilor nu este mâncare şi băutură, ci dreptate, pace şi bucurie în Duhul Sfânt, fapt pentru care trebuie să ne schimbăm viaţa, să nu mai trăim egoist şi exclusiv biologic, ci să trăim deschis iubirii lui Dumnezeu şi ajutorării semenilor noştri.
La această schimbare ne cheamă Evanghelia, deoarece binevestirea Împărăţiei Cerurilor presupune, după cum a spus Patriarhul nostru, chemare la o remodelare a modului de a gândi, a modului de a vieţui în lume, de a fi şi de a săvârşi fapte. Înseamnă să nu ne mai gândim la lumea aceasta.
În acest sens, Preafericirea Sa a evidenţiat că Hristos Domnul a unit predica pocăinţei, a schimbării vieţii cu fapte minunate, vindecătoare şi eliberatoare. El întărea astfel cuvântul prin fapta milostivă.
Hristos ne învaţă că la predicarea Evangheliei să adăugăm şi faptele filantropiei, ale carităţii. De aceea, încă din primele veacuri, Biserica a avut grijă de bolnavi, de săraci, de călători, de tot sufletul care avea nevoie de ajutor.
Potrivit cuvintelor Patriarhului Bisericii noastre, această lucrare apostolică de propovăduire a Evangheliei lui Hristos, nu numai prin cuvânt ci şi prin faptă, a fost împlinită în mod deosebit de sfinţi. Despre aceştia, Preafericirea Sa a spus că sunt cei care poartă în ei pe Hristos prin rugăciune şi Îl arată lumii prin fapte bune.
În a doua parte a cuvântării sale adresată astăzi, 18 iunie 2017, Preafericirea Sa a făcut referire la sfinţii din neamul nostru pe care Biserica Ortodoxă Română îi cinsteşte în această zi, în a doua duminică după Rusalii.
Astăzi pomenim comuniunea sfinţilor români cunoscuţi şi necunoscuţi, a spus Patriarhul Daniel, pe cei rânduiţi în calendar, canonizaţi, dar şi pe cei încă necanonizaţi. Referitor la acest aspect, a explicat că pe unii dintre ei doar Dumnezeu îi cunoaşte şi îi va arăta când şi cum doreşte El sau îi va arăta pe toţi în ziua celei de-a doua veniri a lui Hristos. Atunci sfinţii ca luminătorii vor străluci; sfinţenia din sufletele lor se va arăta şi prin trupurile lor înviate şi preaslăvite.
Patriarhul României a abordat în cuvântul său şi creştinarea poporului român care s-a făcut pe temelia predicii Sfântului Apostol Andrei şi a ucenicilor săi în sud-estul ţării noastre, în Dobrogea de astăzi. Urmare a acestui fapt, poporul român s-a format şi s-a creştinat lent, dar profund.
Pentru că nu a fost o încreştinare formală, la comandă, ci de la om la om, dezvoltată în acelaşi timp cu formarea poporului nostru din daco-geţi şi romani, creştinismul are rădăcini adânci în sufletul poporului român, a evidenţiat Preafericirea Sa.
Afirmaţia sa a fost fundamentată pe faptul că poporul român nu şi-a pierdut credinţa în pofida numeroaselor încercări prin care a trecut, pentru că istoria ne arată că a rezistat în timpul invaziilor popoarelor migratoare, în timpul multor presiuni prozelitiste ulterioare a altor confesiuni creştine eterodoxe, dar a rezistat şi presiunilor ideologice ateiste din timpul comunismului, a conchis Întâistătătorul Bisericii noastre.
În concluzie, prin sfinţii români, a evidenţiat Preafericirea Sa, poporul nostru are mai mulţi mijlocitori sau rugători pentru el în faţa Preasfintei Treim, ca el să-şi păstreze credinţa ortodoxă, să o transmită generaţiilor tinere, să cultive sfinţenia vieţii şi fapele iubirii milostive.
Înainte de oficierea Sfintei Liturghii, Patriarhul României a sfinţit 200 antimise pentru mai multe paraclise şi capele (află mai multe info aici).
Biserica Ortodoxă Română a rânduit, prin hotărârea Sfântului Sinod din anul 1992, ca în a doua Duminică după Pogorârea Duhului Sfânt să fie cinstită Duminica Sfinților Români.
Foto credit: Ziarul Lumina
