„Să arătăm oricând iubire milostivă şi ajutorare celor suferinzi, bolnavi şi singuri”

Biserica Ortodoxă se află astăzi, 3 mai 2015, în Duminica a IV-a după Paşti, numită şi a Slăbănogului.

În toate bisericile ortodoxe, la Sfânta Liturghie, s-a citit pericopa evanghelică de la Ioan (cap. 5, vs. 1-15) în care ni se prezintă vindecarea slăbănogului de la scăldătoarea Vitezda: „În vremea aceea era o sărbătoare a iudeilor şi Iisus S-a suit la Ierusalim. Iar în Ierusalim, lângă Poarta Oilor, era o scăldătoare, care se numea pe evreieşte Vitezda, având cinci pridvoare. În acestea zăcea mulţime de bolnavi, orbi, şchiopi, uscaţi, aşteptând mişcarea apei. Căci un înger al Domnului se cobora din când în când în scăldătoare şi tulbura apa şi cine intra întâi, după tulburarea apei, se făcea sănătos, de orice boală era cuprins. Şi era acolo un om care era bolnav de treizeci şi opt de ani. Iisus, văzându-l pe acesta zăcând şi, ştiind că este aşa încă de multă vreme, i-a zis: Voieşti să te faci sănătos? Bolnavul I-a răspuns: Doamne, nu am om ca să mă arunce în scăldătoare când se tulbură apa; că, până când vin eu, altul se coboară înaintea mea. Iisus i-a zis: Scoală-te, ia-ţi patul tău şi umblă. Şi, îndată, omul s-a făcut sănătos şi şi-a luat patul şi umbla. Dar în ziua aceea era sâmbătă. Deci ziceau iudeii către cel vindecat: Este zi de sâmbătă şi nu-ţi este îngăduit să-ţi iei patul. El le-a răspuns: Cel ce m-a făcut sănătos, Acela mi-a zis: Ia-ţi patul şi umblă. Ei l-au întrebat: Cine este omul care ţi-a zis: Ia-ţi patul tău şi umblă? Iar cel vindecat nu ştia cine este, căci Iisus se dăduse la o parte din mulţimea care era în acel loc. După aceasta, Iisus l-a aflat în templu şi i-a zis: Iată că te-ai făcut sănătos. De acum să nu mai păcătuieşti, ca să nu ţi se întâmple ceva mai rău. Atunci omul a plecat şi a spus iudeilor că Iisus este Cel ce l-a făcut sănătos.”

În cuvântul de învăţătură rostit în paraclisul istoric din cadrul Reşedinţei Patriarhale, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României a explicat învăţăturile ce reies din evanghelia de astăzi, evanghelie în care ni se arată că Mântuitorul Iisus Hristos merge la scăldătoarea Vitezda cu un scop precis şi anume pentru a vindeca un om bolnav de treizeci şi opt de ani care aştepta milostivirea şi ajutorul lui Dumnezeu.

Răbdarea desăvârşită, smerenia adâncă şi speranţa neîntreruptă aduc izbăvirea

Spre acest om paralizat de 38 de ani şi neajutat de nimeni a venit Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Care S-a făcut om pentru mântuirea oamenilor, a subliniat Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române: „Întrucât acest bolnav aştepta îndelung întru răbdare desăvârşită şi întru speranţă neîntreruptă un om ca să-l ajute pentru a fi vindecat şi el însuşi Dumnezeu-Omul, Iisus Hristos, a venit să-l ajute. Domnul Iisus cunoştea bine îndelunga suferinţă a slăbănogului, dar şi multa lui pocăinţă pentru păcate, multa lui răbdare fără răzvrătire şi multa lui speranţă fără întrerupere. Când slăbănogul i-a spus lui Iisus: Doamne, nu am om care să mă arunce în scăldătoare, el a exprimat, de fapt, mai mult o cerere, decât a dat o explicaţie. El simţise că a venit lângă el omul care îl poate ajuta să intre în scăldătoare după tulburarea apei de către înger. Însă, îndată bolnavul va constata că omul de lângă el nu venise ca să-l ajute să intre în scăldătoare, ci chiar să-l vindece imediat şi discret prin cuvânt, zicându-i: Scoală-te, ia-ţi patul tău şi umblă. Plin de credinţă, întărită prin suferinţă, paralizatul de la scăldătoarea Vitezda s-a ridicat, a luat aşternutul pe care şedea şi a început să umble. Între timp însă, Cel care i-a spus: Scoală-te, ia-ţi patul tău şi umblă, a plecat, nu a mai rămas acolo unde săvârşise vindecarea slăbănogului, ca să nu fie recunoscut de cei prezenţi la Scăldătoarea Vitezda”.

Binele trebuie săvârşit în orice timp

De asemenea, în cuvântul său Patriarhul României a evidenţiat faptul că Evanghelia ne mai arată că binele trebuie săvârşit în orice timp.

„Vindecând pe acest slăbănog sâmbăta, Mântuitorul Iisus Hristos ne arată că tot timpul trebuie să săvârşim binele, atât în zi de lucru, cât şi în zi de sărbătoare. Să arătăm oricând iubire milostivă şi ajutorare celor suferinzi, bolnavi şi singuri. De ce? Pentru că în orice timp când arătăm milostivire şi bunătate faţă de cei care au nevoie de ajutorul nostru, noi preamărim pe Dumnezeu Cel milostiv şi bun. Iubirea milostivă şi smerită a oamenilor faţă de semenii lor aflaţi în dificultate este semnul că iubirea milostivă a lui Dumnezeu pentru oameni lucrează prin cei care îi ajută pe alţii”, a spus Preafericirea Sa.

Să fim recunoscători lui Dumnezeu pentru binefacerile primite

Totodată, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat faptul că evanghelia ne mai arată încă o virtute a acestui om care s-a pocăit prin suferinţă, şi anume recunoştinţa sau mulţumirea adusă lui Dumnezeu: „El nu ştia cum se numea omul care i-a zis: Scoală-te, ia-ţi patul tău şi umblă, dar a simţit că vindecarea lui s-a făcut cu puterea lui Dumnezeu care lucra prin acest om. De aceea, îndată după ce s-a vindecat şi putea să umble, el a mers la templu să mulţumească lui Dumnezeu pentru vindecare, să-I arate recunoştinţă sau mulţumire, chiar dacă nu ştia cine este omul prin care Dumnezeu l-a vindecat. Or, tocmai acolo, în templu, l-a întâlnit pe Cel ce l-a vindecat. Însă Acesta îi spune acum: Iată, te-ai făcut sănătos. De acum să nu mai păcătuieşti, ca să nu ţi se întâmple ceva mai rău. Atunci omul paralizat care fusese vindecat a înţeles că Cel ce l-a vindecat era Iisus din Nazaret. După ce a aflat cine l-a vindecat, el a ieşit din templu şi a mărturisit în faţa iudeilor că Iisus l-a vindecat. Vedem aici recunoştinţa lui faţă de Dumnezeu şi curajul lui de-a mărturisi puterea vindecătoare a lui Iisus. Cu alte cuvinte, acest om paralizat după ce a fost vindecat devine nu numai recunoscător faţă de Dumnezeu, ci şi un mărturisitor al lui Iisus Hristos şi al puterii Lui dumnezeieşti prin care săvârşise minunea”.

Biserica este noua Vitezdă, spaţiul vindecării sau locul ridicării, prin harul vindecător şi mântuitor al Sfintelor Taine

Scăldătoarea Vitezda este prefigurarea mântuirii prin lucrarea Bisericii, a precizat Patriarhul României: „Sfinţii Părinţi ai Bisericii spun că îngerul care tulbura apa şi aducea vindecare primului om care se arunca în scăldătoare era o prefigurare a harului Tainei Sfântului Botez, cu deosebirea însă că în Vechiul Testament harul era dăruit în arvună, pe când, în Biserica lui Hristos, harul iertării şi al vindecării de păcate şi boli este dăruit în plinătate. Atunci se vindeca numai primul care intra în scăldătoare, acum se vindecă toţi care se botează în scăldătoarea sau în apa Botezului. Cel ce se botează se vindecă de boala păcatului strămoşesc şi de toate păcatele săvârşite până atunci precum şi de bolile trupeşti dacă au credinţă puternică. Biserica este noua Vitezdă, spaţiul vindecării sau locul ridicării, prin harul vindecător şi mântuitor al Sfintelor Taine: a Botezului, a Pocăinţei a Sfântului Maslu, şi a Sfintei Euharistii deoarece Biserica este Trupul tainic al lui Hristos Cel răstignit şi înviat plin de harul Preasfintei Treimi”.

Biserica se va afla la 10 mai în Duminica a V-a după Paşti, a Samarinencei.

Foto: Ziarul Lumina

Comentarii Facebook


Știri recente