Romfilatelia introduce în circulaţie emisiunea de mărci poștale „Mircea cel Bătrân, 600 de ani de la moarte”

Romfilatelia îl omagiază pe marele domnitor al Ţării Româneşti prin introducerea în circulaţie a emisiunii de mărci poștale Mircea cel Bătrân, 600 de ani de la moarte. Pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei este ilustrată statuia lui Mircea cel Bătrân aflată în patrimoniul Muzeului Național al Literaturii Române.

Opera aparține sculptorului Paul Vasilescu (1936-2012), un artist care s-a remarcat prin lucrările sale de artă monumentală și portretistică, informează Romfilatelia.

Pe colița dantelată a emisiunii de mărci poștale este reprodusă o frescă de la Biserica Brădetu (jud. Argeș), ctitorie a lui Mircea cel Bătrân, pe care domnitorul apare pictat alături de soția sa, doamna Mara.

Timbrul coliței dantelate are valoarea nominală de 16 lei.

Emisiunea de mărci poştale va fi lansată miercuri în cadrul sesiunii ştiinţifice comemorative organizată de Academia Română, intitulată: 600 de ani de la moartea Domnitorului Ţării Româneşti Mircea cel Bătrân (1418 – 2018)

Romfilatelia şi Academia Română nu sunt singurele instituţii care îi aduc un omagiu celui caracterizat de istoricul german Johannes Leunclavius drept „principe între creștini, cel mai viteaz și cel mai ager”. Mircea cel Bătrân a fost comemorat sâmbăta trecută în Arhiepiscopia Râmnicului prin Simpozionul Național „Voievodul Mircea cel Bătrân, apărător al dreptei credințe și ctitor de lăcașuri sfinte”, organizat la Centrul Eparhial.

De asemenea, miercuri, la șase secole de la trecerea la cele veșnice a domnitorului Mircea cel Bătrân, IPS Varsanufie va oficia Sfânta Liturghie și slujba de parastas la Mănăstirea Cozia, începând cu orele 9:30.


Mircea cel Bătrân s-a născut în 1355 şi a urcat pe tronul Țării Românești în 23 septembrie 1386, fiind al cincilea domnitor după Basarab Întemeietorul. În tradiția medievală românească nu exista obiceiul numărării domnitorilor cu același nume, astfel că i s-a spus „cel Bătrân” cu sensul de „cel din vechime”, spre a fi deosebit de Mircea Ciobanul, care a domnit în veacul al XVI-lea. Fiu al lui Radu Vodă, Mircea a ajuns domn al Ţării Româneşti după moartea fratelui vitreg, Dan. Prin mama sa Calinichia, Mircea se înrudea cu familiile boierești din Oltenia, iar prin soție, doamna Mara, cu Władysław Jagiełło, regele Poloniei.

Mircea cel Bătrân s-a remarcat prin realizări în plan politic, economic și cultural. Sub domnia sa, Țara Românească a ajuns la extinderea maximă pe care a cunoscut-o în istorie. Granițele începeau la vest cu feuda primită de la Sigismund de Luxemburg, în Banatul de Severin, în nord treceau peste Carpați, până la izvoarele Oltului, iar în est a cucerit Dobrogea, extinzându-și stăpânirea până la nord de Delta Dunării.

Domnitorul a promovat politici de bună vecinătate cu țările din jur. A acceptat să-i fie vasal regelui Ungariei, Sigismund de Luxemburg, însă monarhul maghiar i-a acordat ca feude Amlașul, Făgărașul și Banatul de Severin, dar și Castelul Bran sau domeniul Bologa. Relațiile cu Moldova au fost de asemenea cordiale, iar prin intermediul domnitorului Petru Mușat a reușit să încheie o alianță cu Polonia.

Mircea cel Bătrân s-a preocupat să centralizeze statul și să întărească capacitatea administrației de a colecta taxe și de a mobiliza ostași. A înzestrat armata, iar în punctele strategice ale țării a consolidat cetățile existente, sau a construit altele noi. O prioritate a domniei sale a fost stimularea schimburilor comerciale cu țările vecine, iar negustorilor din Brașov și Liov le-a acordat privilegii comerciale importante. Mircea cel Bătrân a stimulat activitatea economică prin emiterea de monede, care s-au răspândit în toate zonele controlate de domnitor.

De asemenea, domnitorul a ctitorit mănăstiri și biserici pe tot cuprinsul țării. Așezămintele religioase au devenit centre de cultură, prin activitatea copiștilor și caligrafilor, dar și prin înființarea unor școli de pictură bisericească.

Domnia lui Mircea cel Bătrân a coincis însă cu extinderea puterii Imperiului Otoman în Balcani. După câteva incursiuni ale turcilor la nord de Dunăre, a avut loc o expediție condusă de sultanul Baiazid I, care a vizat transformarea țării în provincie otomană. Înfruntarea decisivă de la Rovine din 10 octombrie 1394/17 mai 1395 s-a încheiat cu eșecul invadatorilor. Mircea s-a alăturat ulterior oștilor cruciate care încercau îndepărtarea turcilor din Europa, dar expediția de la Nicopol din 25 septembrie 1396, organizată de regele Sigismund cu participarea domnitorilor Țării Românești, Transilvaniei și a unor importante contingente burgunde și franceze, s-a încheiat printr-un dezastru pentru tabăra cruciaţilor.

Baiazid a căzut în mâinile rivalilor mongoli, iar Mircea și-a protejat țara în ultimii ani de viață prin implicarea în luptele pentru putere de la curtea otomană. Mircea cel Bătrân a murit în 31 ianuarie 1418 şi este înmormântat la mănăstirea Cozia.

Foto credit: Romfilatelia

Comentarii Facebook

Lasă un răspuns


Știri recente