Trebuie să ştim şi să mărturisim permanent că fără Hristos, fie că ne aflăm în şcoală sau în orice altă instituţie, suntem de fapt într-o amară robie. Fără legătura cu Dumnezeu nu suntem liberi, a spus Episcopul Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor credincioşilor prezenţi duminica aceasta la Mănăstirea Radu Vodă.
În omilia rostită cu acest prilej, Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul a explicat celor prezenţi pericopa evanghelică ce face referire la vindecarea de către Hristos a doi demonizaţi din cetatea Gadara.
Ierarhul a evidenţiat faptul că, după cum în vechime Hristos a fost alungat din cetate, în societatea contemporană El este izgonit din viaţa oamenilor şi din spaţiul public.
Strigătul „Ce ai cu noi Iisus Fiul lui Dumnezeu” este auzit tot mai des astăzi în lume pentru că sunt mulţi care nu vor să îl primească în viaţa lor. Sub diferite pretexte, din nefericire Mântuitorul este rugat tot mai des să plece din şcoli, din instituţiile publice, să plece de oriunde şi să rămână departe pentru a nu-i deranja pe cei care vorbesc despre anumite drepturi. De fapt ei, ca şi noi, caută tot mai mult robirea de lucrurile care trec şi de păcatele care ne despart de Dumnezeu, a spus PS Timotei.
Curtea aşezământului monahal a fost neîncăpătoare pentru credincioşii care au participat duminică, 9 iulie 2017, la Sfânta Liturghie oficiată în altarul de vară al mănăstirii. Slujba a fost săvârşită de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul. Din soborul slujitor a făcut parte arhim. Nectarie Şofelea, stareţul mănăstirii, dar şi slujitori ai aşezământului monahal.
Un alt aspect abordat de PS Timotei în predica sa a fost dumnezeirea Mântuitorului Hristos. Ierarhul a explicat că demonii cred, se cutremură şi îl mărturisesc pe Fiul lui Dumnezeu în pofida celor care îl tăgăduiesc pentru că atunci, ca şi acum, sunt foarte mulţi oameni care îl contestă pe Mântuitorul lumii.
O altă patimă a lumii de astăzi constă în preocuparea de cele materiale, mai mult decât de cele spirituale, asemănându-ne celor din Gadara, a spus Ierarhul. Adeseori observăm că atunci când încercăm să biruim întunericul din noi suntem preocupaţi mai mult de lucrurile care trec, de cele lumeşti.
Oamenii se bucură mai mult de câştigul material decât de vindecarea cuiva, mai ales a unor oameni suferinzi, demonizaţi, aşa cum a fost cazul celor din evanghelie. În loc să se bucure de vindecarea celor doi concitadini, locuitorii din Gadara s-au întristat pentru paguba produsă prin moartea porcilor care le aducea un câştig bun.
În activităţile de unde Hristos este alungat totul se ruinează pentru că acolo nu mai este binecuvântarea lui Dumnezeu, nu mai este viaţă, a explicat Preasfinţia Sa.
Acest lucru îl observăm din faptul că pe malul lacului Ghenizaret, unde altădată a fost cetatea Gadarenilor, acum mai există doar câteva peşteri părăsite. Nu mai este nimic pentru că l-au alungat pe Dumnezeu din viaţa lor. Cetatea nu se mai află în picioare pentru că acolo unde Dumnezeu nu este chemat şi rugat să rămână, totul se pustieşte. Amintirea oamenilor şi a locurilor se pierde.
Duminica a 5-a după Rusalii (Vindecarea celor doi demonizați din ținutul Gadarei)
„În vremea aceea, trecând Iisus dincolo, în ținutul Gadarenilor, L-au întâmpinat doi demonizați care ieșeau din morminte, atât de cumpliți, încât nimeni nu putea să treacă pe calea aceea. Și, iată, au început să strige și să zică: Ce ai cu noi, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu? Ai venit aici mai înainte de vreme ca să ne chinuiești? Departe de ei era o turmă mare de porci, păscând. Iar demonii Îl rugau, zicând: Dacă ne scoți afară, lasă-ne să intrăm în turma de porci. Atunci El le-a zis: Duceți-vă! Iar ei, ieșind, s-au dus în turma de porci. Și îndată toată turma s-a aruncat de pe țărm în mare și a pierit în apă. Iar păzitorii au fugit și, ducându-se în cetate, au spus toate cele întâmplate cu demonizații. Și, iată, toată cetatea a ieșit în întâmpinarea lui Iisus și, văzându-L, L-au rugat să plece din hotarele lor. Iar Iisus, intrând în corabie, a trecut marea și a venit în cetatea Sa.” Matei 8, 28-34; 9, 1
