Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor a îndemnat în omilia rostită vineri la hramul parohiei Sfântul Vasile – Victoria să fim „următori şi cinstitori ai crucii”.
Ierarhul a spus că Sfânta Cruce trebuie „să fie întotdeauna în mijlocul preocupărilor noastre arătând prin acest semn şi mărturisirea lui că suntem cu adevărat următori ai Mântuitorului, că suntem prieteni ai Lui, că suntem cinstitori ai acestui altar pe care Mântuitorul Iisus Hristos s-a jertfit”.
Preasfinţia Sa a slujit vineri, de Înălţarea Sfintei Cruci, la parohia Sfântul Vasile – Victoria, cu prilejul celui de-al doilea hram al lăcaşului de cult care datează din anul 1847.
Lăcaşul de cult de pe Calea Victoriei mai este cunoscut şi ca Biserica Sfintei Cruci. Aceasta pentru că deţine, încă din anul 1770, un fragment din Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci dăruit de Egumenul Macarie de la Mănăstirea Dohiariu din Sfântul Munte Athos.
Biserica ne îndeamnă să cinstim Sfânta Cruce întrucât Hristos Domnul ne-a arătat cea mai înaltă formă de iubire tocmai prin răstignirea Sa pe cruce pentru noi şi a noastră mântuire.
„Mai mare iubire ca acesta, ca cineva să-şi dea viaţa pentru alţii din dorinţa de a-i împăca cu Dumnezeu, din dorinţa de a şterge blestemul pe care protopărinţii noştri Adam şi Eva l-au agonisit în urma neascultării lor este tocmai această moarte pe cruce”, a spus Preasfinţia Sa.
Părintele Episcop a evidenţiat că „Hristos ar fi putut cere de la Părintele Său să treacă paharul acesta, adică momentul greu al suferinţei, dar tocmai atunci a arătat această negrăită iubire pentru că El venise în lume ca să împlinească ceea ce avea de împlinit din iubire de oameni”.
Preasfinţia Sa a amintit de cuvintele Sfântului Apostol Pavel adresate filipenilor precizând că mulţi se poartă ca duşmani ai Crucii.
„Nu doar în vremea când scria filipenilor această epistolă, ci permanent în istorie, mulţi s-au purtat ca duşmani ai crucii lui Hristos şi această duşmănie au arătat-o adeseori arzând crucea în pieţele publice, necinstindu-o, iar mai nou chiar scoţând-o din instituţiile publice, din şcoală etc”.
Credincioşii prezenţi la slujba de hram au putut aduce cinstire şimoaştelor Sfântului Calini aduse de la mănăstirea Cernica. Sfintele moaşte împreună cu fragmentul din lemnul Sfintei Cruci au fost purtate aseară în procesiune (mai multe info aici).
Primul locaş de cult al parohiei a fost construit în sec. XVIII-lea sau începutul secolului al XIX-lea. Date despre biserică există abia din anul 1804 (9 ianuarie), de când figurează în catagrafia oraşului Bucureşti.
Biserica veche a fost distrusă de cutremurul din 1838 şi refăcută din zid la anul 1847, în timpul domniei lui Gheorghe Dimitrie Bibescu (1842-1848) şi a mitropolitului Neofit II de către căminarul Toma Baltă – care locuia în Mahalaua Sfântul Vasile.
Mai multe imagini de la eveniment aici.
Foto credit: Mircea Florescu/Basilica.ro
