În contextul manifestărilor pastoral-misionare dedicate Sfinților Împărați Constantin și Elena și Sfântului Apostol Andrei se înscrie și așezarea pietrei de temelie la Biserica „Sf. Nectarie și Sf. Efrem cel Nou” de la Barboși, județul Galați.
Această biserică se construiește în imediata apropiere a ruinelor cetății romane descoperite la Barboși.
Slujba a fost oficiată, astăzi, 29 noiembrie 2013, de Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului și de Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi, în prezența a numeroși credincioși.
***
Săpăturile efectuate în anii 1959-1962 pe înălțimea Tirighina de la Barboși, de lângă Galați, aproape de vărsarea Siretului în Dunăre, au scos la lumină un castru roman, construit, probabil, pe locul unde se găsea la început o cetățuie dacică, întărită cu un val de pământ.
Fortificația de la vărsarea Siretului în Dunăre a fost abandonată la sfârșitul secolului al III-lea. În timp, elemente din zidăria ei – piatră masivă și cărămidă – au fost folosite la înălțarea unor edificii în orașul Galați, una dintre acestea fiind Biserica Precista din municipiu.
În prezent, pe promontoriul de la Tirighina – Barboși se mai vede la suprafața solului doar colțul sud-estic al castrului roman precum și resturi ale fundațiilor pe laturile de nord și vest.
În apropiere de castrul de la Tirighina-Barboși a fost descoperit un mormânt ce adăpostea rămășițele pământești ale primului creștin cunoscut pe teritoriul românesc – „Innocens”, datat prin monedele de la Claudiu II Goticul (268-270), aflate în mormânt.
Cercetările istorice și arheologice demonstrează că Innocens a fost un ofițer dac, în vârstă de aproximativ 30 de ani, aflat în slujba armatei romane, trecut la creștinism. În mormântul său au fost găsite mai multe obiecte: trei amfore din ceramică, o cățuie, o cruciuliță și o fibulă din argint pe care este scris numele său.
Prin descoperirea mormântului lui Innocens și prin datarea morții sale la anul 268, se înscrie în istoria creștinismului din România un moment istoric important, care întărește ideea că tradiția creștină, adusă de Sfântul Apostol Andrei în Scythia Minor, era cunoscută și la hotarul Imperiului Bizantin, la Bărboși-Tirighina din județul Galați, precum și faptul că Ortodoxia s-a născut odată cu plămada poporului român, pentru că „în Răsărit, Biserica a mers odată cu neamul”, după cum afirma părintele Dumitru Stăniloae.
