Părintele Patriarh Daniel a participat miercuri la Sfânta Liturghie în Paraclisul istoric Sf. Gheorghe al Reședinței Patriarhale, care are și hramul sfintei. El a prezentat periplul istoric al moaștelor sfintei și a spus că, prin aceasta, ea unește popoarele ortodoxe în rugăciune. Părintele Patriarh a deplâns restricțiile excesive impuse pelerinajului de la Iași și a cerut sporirea rugăciunii, pentru ca sfânta să ne izbăvească de pandemie.
Moaștele sfintei au stat două secole în patria ei, Epivata Traciei (lângă Constantinopol), 160 de ani la Târnovo, în Bulgaria, 120 de ani la Belgrad, în Serbia și 125 de ani la Constantinopol. Anul acesta se împlinesc 379 de ani de când sunt la Iași.
Astfel, cuvioasa este populară în mai multe țări. „Deci este o sfântă care adună popoarele ortodoxe în rugăciune și în unitate”, a precizat Părintele Patriarh Daniel.
„Acatistul Sfintei cuvioase Parascheva se deosebește de toate celelalte acatiste, pentru că… nu se vorbește despre viața Sfintei Parascheva, ci despre faptul că ea este mult folositoare”, a atras atenția Părintele Patriarh.
Îi ajută pe bolnavi, pe pătimași, pe oameni aflați în necazuri și încercări, pe cei nedreptățiți, dar și pe agricultori sau pe studenții care adesea îi cer ajutorul înainte de examene.
Astfel, tinerii au un model desăvârșit în ea: „Sfânta a trecut la Domnul la vârsta de 25 sau 27 de ani, deci a fost o tânără cu viață sfântă din copilărie și până la moarte”, a spus Patriarhul Daniel.
„Ea este ocrotitoarea părinților, a copiilor, a tinerilor, a vârstnicilor, a bolnavilor și, în mod special, este ocrotitoarea pelerinilor”, a mai afirmat el.
Totuși, anul acesta „Sfânta Cuvioasă Parascheva este prăznuită cu o anumită tristețe, pentru că nu toți credincioșii din țară care ar fi dorit să fie la Iași au această posibilitate”.
„S-a întâmplat ceva nemaiîntâlnit în istorie”, a spus Părintele Patriarh. „Au fost opriți să vină la sărbătoarea ei credincioșii care nu locuiesc în municipiul Iași. Cu alte cuvinte, li se dă dreptul, sau se dă voie să se închine doar ieșenilor la racla sfintei, nu și credincioșilor din țară”, a menționat el.
„Tocmai pentru că există această restricție, trebuie să intensificăm rugăciunile noastre către Sfânta Cuvioasă Parascheva, să ne ajute, să ne izbăvească de molima aceasta, de pandemie, și să ne dăruiască bucuria de a retrăi sărbătoarea pomenirii ei în toată frumusețea și plinătatea ei”, a îndemnat Părintele Patriarh Daniel în încheierea cuvântului său.
Mutările moaștelor Sf. Cuv. Parascheva
Aprox. 1030: Sfânta, întoarsă la îndemnul îngerului din Țara Sfântă, trece la Domnul și este îngropată lângă Biserica Sfinții Apostoli din Kallikratia, lângă Epivata (localitatea Selimpașa de azi). Este mutată în biserică după ce se descoperă în vis mai multor credincioși și începe să facă minuni.
1235: Împăratul Ioan Asan al II-lea al Imperiului Româno-Bulgar aduce moaștele la Târnovo, într-o biserică mare construită în acest scop la porunca lui și sfințită în 14 octombrie (de unde se păstrează și data sărbătorii sfintei)
Aprox. 1396: Moaștele sunt duse la Belgrad, la cererea țarinei Milița
1521: când Serbia devine pașalâc turcesc, moaștele sunt cumpărate de la sultan și duse la Constantinopol de Patriarhia de Constantinopol
1641: Patriarhul Partenie al Constantinopolului dăruiește moaștele domnului Țării Moldovei, Vasile Lupu, ca semn de recunoștință pentru că acesta plătise toate datoriile Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol către Înalta Poartă Otomană. Moaștele sunt așezate la Iași în biserica nouă, construită special pentru sfântă în formă de chivot sculptat în piatră – Sfinții Trei Ierarhi
1884-1889: Moaștele au stat în Paraclisul Bisericii Sfinții Trei Ierarhi, unde a luat foc catafalcul din lemn pe care era pusă racla, făcută tot din lemn, dar care în mod minunat nu a ars
1889: Moaștele au fost așezate în noua Catedrală Mitropolitană, unde se găsesc și azi.
1944: Moaștele Sfintei Parascheva au plecat „în refugiu” din calea trupelor străine. Șase luni, de la Sf. Paști și până în 27 octombrie, au stat la Mănăstirea Samurcășești, din comuna Ciorogârla. Apoi au fost aduse la hramul Catedralei Patriarhale, Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou, unde trebuia să rămână la închinare opt zile, dar au rămas trei săptămâni, pentru mulțimea închinătorilor, care nu mai conteneau.
Câte biserici are Sf. Parascheva în România
În România există aproape 500 de biserici închinate Sf. Cuv. Parascheva, a spus miercuri Părintele Patriarh Daniel.
În București există 23 de biserici care au unul din hramuri dedicat sfintei, iar a 24-a ar fi Paraclisul istoric Sf. Gheorghe al Reședinței Patriarhale, care a primit și rangul de mănăstire de maici cu ocrotirea Sfintei Cuvioase Paraschiva, alături de hramul principal, al Sfântului Mare Mucenic Gheorghe și de alți ocrotitori.
Dacă socotim și Biserica Mănăstirii Samurcășești, în București și în împrejurimi sunt în total 25 de biserici cu hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, a mai spus Patriarhul Daniel la sărbătoarea sfintei din acest an.
Foto credit: Ziarul Lumina / Arhid. Ștefan Sfarghie
