Supranumit Patriarhul Verde, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu este cunoscut pentru multiplele sale iniţiative care privesc protejarea mediului înconjurător.
Cu prilejul Zilei Mondiale a Oceanelor, 8 iunie 2016, Sanctitatea Sa a adresat un mesaj pentru intensificarea acţiunilor de protejare a apelor oceanice – „această resursă de neprețuit și inalienabilă a planetei noastre”. Redăm mai jos traducerea în limba română a mesajului Sanctităţii Sale:
Nu vătămaţi pământul, nici marea, nici copacii! (Apocalipsa 7, 3)
Ziua Mondială a Oceanelor sărbătorește unul dintre cele mai de preț daruri ale Ziditorului nostru, un dar pe care suntem chemați să îl păstrăm și să îl conservăm.
În ultimele două decenii, Patriarhia Ecumenică a evidențiat starea de deteriorare a oceanelor lumii. Acum, mai mult decât oricând, este crucial să respectăm și să protejăm această resursă de neprețuit și inalienabilă a planetei noastre, care reprezintă o sursă unică de hrană și biodiversitate.
Pe măsură ce dezvoltarea industrială devine norma comportamentului global, dependența noastră de combustibilii fosili conduce indiferența societății spre grija faţă de creație. Acest lucru favorizează creșterea nivelului de gaze cu efect de seră în atmosferă, care, la rândul lor, poluează în mod ireversibil atmosfera terestră, creând condițiile care permit schimbările și perturbările climatice. În plus, aproximativ o treime din emisiile de carbon se dizolvă în ocean cauzând creșterea nivelului de aciditate. Această aciditate ucide recifurile de corali, dizolvă cochiliile scoicilor, stridiilor sau ale altor crustacee, distrugând totodată baza lanțului trofic oceanic.
Mulți dintre noi, din nefericire, nu pot înțelege aceste consecințe ale schimbărilor climatice din cauza circumstanțelor în care ne complăcem și poate chiar suntem complici la ele. Cu toate acestea, cei mai vulnerabili dintre noi – care depind de oceane pentru hrană și alimentaţie – înțeleg această situație gravă pe măsură ce devin martori ai schimbărilor condițiilor oceanice și ai creșterii nivelului mării din cauza topirii ghețarilor polari.
Cu toate acestea, suntem chemați cu toții să ne amintim că ceea ce deversăm în apele noastre poate fi la fel de dăunător cu ceea ce scoatem din oceane. Modul în care ne poluăm oceanele – fie intenţionat prin deşeuri nebiodegradabile, fie din neatenţie prin utilizarea neîncetată a combustibilor fosili – este la fel de distrugător precum pescuitul excesiv şi recoltarea energiei valurilor.
În plus, drepturile de bază ale omului sunt puse sub risc atunci când nu reuşim să ne protejăm oceanele. Adesea am încercat să creăm conexiuni între atitudinile şi acţiunile noastre. Modul în care poluăm oceanele se reflectă în modul în care exploatăm resursele lor, ceea ce este direct legat de modul în care ne tratăm semenii, în special pe fraţii şi surorile noastre marginalizaţi şi mai puţin favorizaţi.
Aşadar, dacă noi am creat condiţiile grave pe care le confruntăm acum, în acelaşi fel suntem responsabili şi capabili să remediem starea de sănătate a mediului nostru. Fiecare dintre noi trebuie să înveţe să aprecieze modul în care stilul de viaţă individual şi colectiv – alegerile şi priorităţile noastre – impactează asupra mediului.
În cele din urmă, facem un apel la liderii mondiali, ca unii care aplică Acordul de la Paris 2015 şi caută noi modalităţi de a reduce emisiile de carbon să ia în considerare propunerile care prezervă oceanele planetei şi protejează oamenii din lume. În loc să îmbrăţişăm modele de dezvoltare orientate spre profit, este timpul pentru schimbări adecvate care susţin integritatea şi frumuseţea oceanelor lumii şi întreaga creaţie a lui Dumnezeu.
